Alegeri parlamentare în Armenia. Se restrânge zona de influență a Rusiei? Kremlinul a declanșat deja războiul economic

Sunt alegeri cruciale în Armenia. Armenii merg la urne astăzi – 7 iunie -, pentru a vota la alegerile parlamentare. Premierul Nikol Pașinian a plasat scrutinul pe agenda sa de căutare a păcii cu Azerbaidjanul și de consolidare a relațiilor cu Europa. Relația cu Rusia poate că nu se află în mod explicit pe agendă, dar Kremlinul a încercat să mărească presiunea în ultimele săptămâni.

Până acum, președintele Vladimir Putin l-a tolerat pe Pașinian, sperând că influența Rusiei va limita orice instincte multilaterale pe care acesta le-ar putea susține.

• Dar această strategie a eșuat.
• Rusia a închis, inițial, ochii la războiul din 2020 al Azerbaidjanului pentru recucerirea teritoriilor din și din jurul Nagorno-Karabahului.
• Apoi a ignorat complet recucerirea ulterioară a întregului teritoriu de către Baku, în 2023, și depopularea locuitorilor etnici armeni.

Cum se prezintă „tabla de joc”

Conform unui sondaj preelectoral realizat de Institutul Republican Internațional (IRI) – organizație non-guvernamentală cu sediul la Washington – Partidul Contractului Civil, aflat la guvernare, condus de Pașinian, este în frunte. Aproximativ 32% dintre alegători declară că vor vota în favoarea sa.

Între timp, opoziția pro-rusă este mult în urmă. Coaliția armeană a miliardarului Samvel Karapetyan primește doar aproximativ 7% din sprijin.

Karapetyan este în prezent în arest la domiciliu în Erevan, sub acuzația de incitare la acapararea puterii, după ce a susținut public Biserica Apostolică Armeană în confruntarea sa aprigă cu guvernul.

Alianța Armenilor, partid al fostului președinte Robert Kocharyan, care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin, ar obține aproximativ 4% din voturi.

Partidul Armeniei Prospere, partid al omului de afaceri Gagik Țarukyan, care are legături oficiale cu partidul de guvernământ Rusia Unită, se așteaptă să primească doar aproximativ 2%.

Mutările Kremlinului

Kremlinul, se arată într-o analiză publicată de The Moscow Times, a adoptat o abordare mult mai intervenționistă față de alegerile parlamentare din Armenia.

Putin a lăudat public arestarea miliardarului devenit politician al opoziției, Samvel Karapetyan.

• Karapteyan a fost mult timp legat de Moscova și de interesele sale economice în Armenia.
• Un articol publicat luna trecută în The Insidersusținea că înregistrările rusești arătau că acesta lucra în domeniul informațiilor la Serviciul Federal de Securitate (FSB).
• Investigațiile recente ale Reuters și ale instituțiilor media locale au descoperit că Moscova nu este implicată doar într-o campanie activă de dezinformare și dezinformare.
• Rusia analizează posibilitatea de a sprijini aducerea cetățenilor armeni, cu avionul, din Rusia – de unde nu pot vota -, pentru a înclina balanța în favoarea sa.

Dar Kremlinul a apelat și la unul dintre instrumentele sale preferate – presiunea economică prin restricții comerciale.

• La sfârșitul lunii mai, Rosselkhoznadzor  – organismul de supraveghere a siguranței agricole din Rusia – a interzis importurile de flori și apă minerală, înainte de a extinde restricțiile la roșii proaspete, castraveți, ardei, ierburi aromatice și căpșuni.
• La începutul lunii iunie, aproape toate celelalte produse agricole ale Armeniei au fost, de asemenea, interzise.

Rusia, o adevărată putere în domeniul piscicol, a restricționat chiar și exporturile de pește din Armenia, o țară fără ieșire la mare, mai arată The Moscow Times.

Kremlinul a renunțat la subtilități

Interdicțiile vin într-un context în care retorica Kremlinului nu a făcut decât să se intensifice. Mesajul nu este deloc subtil.

Săptămâna trecută, Putin, s-a referit la eforturile lui Pașinian de a insista pe o posibilă integrare mai profundă în UE, ca parte a campaniei sale.

Liderul Rusiei a invocat începutul „crizei din Ucraina”, odată cu disputa din 2013 cu Moscova pe tema unui posibil acord comercial cu UE.

Paralela este clară, iar miza semnificativă.

• Rusia a reprezentat 35,8% din comerțul exterior total al Armeniei anul trecut.
• Din cele 3,14 miliarde de dolari din exporturile Armeniei către Rusia în 2024, exporturile agricole armene au valorat doar 543 de milioane de dolari – aproape identice cu exporturile totale ale Armeniei către UE în acel an.

• Dar acesta nu este un joc pentru Rusia sau pentru Rosselkhoznadzor.

În 2006, Rosselkhoznadzor a introdus interdicții asupra importurilor de apă din Moldova și Georgia. A fost un răspuns la eforturile guvernelor lor respective de a căuta o integrare mai profundă cu UE și, în acest din urmă caz, cu NATO.

• Efectul a fost devastator. Producția de vin a Moldovei a scăzut cu 60% într-un singur an.
• 25% dintre cramele moldovenești au dat faliment.
• Aproximativ 300 de milioane de dolari în mărfuri care fuseseră deja expediate în Rusia au rămas neplătite.

Industria vinicolă din Georgia, care se construise în jurul gusturilor rusești de-a lungul deceniilor, a înregistrat o prăbușire a volumelor de export.

Kremlinul, „pionierul” constrângerilor comerciale

Într-o lume a războiului economic, Kremlinul cu greu se poate plânge. La urma urmei, a fost un pionier al unei astfel de constrângeri comerciale.

Dar rivalii săi au trecut la concurența pentru cipuri și alte bunuri de mare valoare.

Întrucât Putin favorizează războiul în detrimentul investițiilor, este blocat să folosească aceleași instrumente pe care le-a folosit mult timp. Și asta chiar mai aproape de casă, printre aliații care se pierd, cum ar fi Armenia, dar și împotriva celor despre care se presupune pe scară largă că sunt în buzunarul său.

Armenia este cea mai recentă țintă, dar cu siguranță nu va fi ultima, avertizează The Moscow Times.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Trump, misiune neîndeplinită în Orientul Mijlociu? Mesajele contradictorii ale liderului SUA creează confuzie. „Ce înseamnă «a termina treaba», în termeni practici, rămâne neclar” 
• Amenințarea Ebola. Nu există un vaccin sau un tratament specific pentru tulpina Bundibugyo, iar teoriile conspirației au reapărut. „Distragere a atenției, farsă, schemă financiară, pretext pentru o altă agendă nefastă”
• Polonia vrea să fie SAFE și pune bazele celei mai mari armate din Europa. 300.000 soldați profesioniști, 200.000 rezerviști. „Industria de armament ar trebui să funcționeze 24 de ore din 24”
• Cum și-a scris Rusia propria istorie în Asia Centrală. „Kârgâzii sunt un popor leneș și hoț. Îi poți vâna, dar nu-i poți mânca”
• Are Ucraina „cărți” cu adevărat bune? Momentul în care Trump l-ar putea convinge pe Putin să facă unele concesii. „Conflictul, mai lung decât «Marele Război Patriotic» împotriva Germaniei naziste”