Cum arată sistemul educațional la 10 ani după aderarea în UE: „S-a făcut un mare pas înapoi”

„În momentul de față, România anului 2016 are încă un sistem educațional din veacul trecut, ceea ce este inadmisibil. Sigur că s-au întâmplat și lucruri pozitive în sistemul educațional, dar dominanta din punctul meu de vedere a acestei decade este un timp pierdut  pentru educație decât în folosul ei”, a completat Marian Staș.

Aceeași opinie, potrivit căreia aderarea la Uniunea Europeană a adus destul de puține plusuri, o împărtășește și Mircea Miclea, fost ministru al educației și fost președinte al comisiei prezidențiale de analizare și elaborare a politicilor în educație și cercetare: „S-au făcut un mare pas înainte și mulți pași înapoi. Marele pas înainte a constat în faptul că în 2011 a fost stipulată Legea Educației Naționale, cea mai reformistă lege a educației din Europa, nu o spun eu, ci au spus-o comisarii europeni pe educație din acea vreme. Legea a reușit datorită faptului că a fost elaborată de un grup de experți și, pe de altă parte, pentru că a avut susținerea președintelui Traian Băsescu și a premierului Emil Boc”.

În ceea ce privește cheltuielile cu educația, acestea au rămas la valoarea de 4% din PIB, nivel similar cu cel alocat și în urmă cu zece ani, deși, teoretic, învățământul ar fi trebuit să primească 6% din PIB. În Uniunea Europeană, media cheltuieilor guver­namentale cu educația este de 5% din PIB anual, cea mai mare pondere fiind alocată în Danemarca (de 7,2% din PIB), Suedia (6,6% din PIB) și Finlanda (6,4% din PIB). La polul opus este România, care a avut cea mai mică pondere din PIB alocată educației din rândul statelor UE în 2014 (când educația a primit doar 3% din PIB).

SOCIAL Cele mai frumoase urări de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie 2025. Mesaje şi felicitări pentru sărbătoriţii zilei

13:07

EXCLUSIV Petrecere de final de an la Ministerul Muncii cu taxă de participare. Angajații au fost anunțați că vor fi sărbătoriți, dar pe banii lor. Gândul dezvăluie cât trebuie să plătească fiecare bugetar: “suma se achită la casierie”

13:01

O altă schimbare, realizată puțin înaintea aderării la UE, a fost sistemul Bologna, care a constat în reducerea anilor de studiu în cadrul învățământului universitar de la 4 la 3 ani. El a început să funcționeze în anul 2005 și continuă până în prezent. Acesta este văzut ca o punte de legă­tură între învățămân­tul românesc și cel euro­pean, mergând pe aceleași nive­luri de studii universi­tare: licență, masterat, doctorat.

Citește în continuare pe Ziarul Financiar.