Cum funcționa REȚEAUA „NAȘILOR” din CFR. ȘPAGA era „spălată” cu parolă la chioșcurile de pe peron. Camera ascunsă cu angajații CFR care iau mită

Rețeaua de dare și luare de mită de la CFR Călători funcționa în cinci regiuni ale țării și a fost condusă de trei revizori de la Regionala București, care „spălau” mitele primite de la controlorii de tren prin intermediul chioșcurilor pe care le-au deschis prin gări, au declarat pentru gândul surse din cadrul anchetei.

Gândul a obținut imagini filmate cu camera ascunsă de anchetatori sub acoperire, în care controlorii de tren iau mită. Puteți vedea aceste imagini AICI.

CITIȚI MAI JOS TOTUL DESPRE CUM FUNCȚIONA REȚEAUA „NAȘILOR”

UPDATE 17:53 Procurorii au mai reținut pentru 24 de ore încă șapte angajați CFR. Printre ei se numără și unul din revizorii regionali. Audierile de la Parchetul Tribunalului Brașov continuă. 

FLASH NEWS Adoptat de Senat. Tinerii sub 21 de ani nu mai pot intra la jocuri de noroc. Ce alte prevederi se schimbă în legea „păcănelelor”

19:33

CONTROVERSĂ Victor Ponta: „Bătălia a început. Între cei care țin cu România și pun România pe primul loc și „cozile de topor” care au ordin să ne țină captivi în „triunghi”. Cât va rezista președintele?”

19:26

UPDATE 16.52 La Brașov a ajuns și „lotul” Cluj-Mureș-Bistrița Năsăud – în total, 18 persoane. Între timp, au mai fost emise încă trei ordonanțe de reținere, pe lângă cele 18 emise deja. De asemenea, au fost audiați 69 din cei 81 de învinuiți.

FOTOGRAFII: Adrian Popescu/Gândul

UPDATE 16:01: Au fost emise 18 ordonanțe de reținere pentru angajații CFR suspectați de luare și dare de mită. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Brașov, Alina Popescu, a precizat că procurorii vor solicita instanței arestarea preventivă pentru 29 de zile pentru cei care au fost reținuți. „Ancheta vizează aproximativ 200 de persoane”, a mai declarat reprezentantul parchetului. 

În cadrul investigației au fost utilizați 12 anchetatori sub acoperire, au mai precizat reprezentanții Parchetului Tribunalului Brașov.  

UPDATE 15.35 Potrivit unor informații neoficiale obținute de gândul, Parchetul continuă să emită mandate de reținere și se crede că, până mâine, cei mai mulți dintre cei 81 de angajați CFR acuzați de dare și luare de mită vor fi trimiși în arest.

UPDATE 15.20 La Brașov a ajuns și „lotul” Craiova, format din 15 bărbați și trei femei. Acuzații au intrat la audieri.

FOTOGRAFII: Adrian Popescu/Gândul

UPDATE 14.25 „Lotul” Iași a fost adus în urmă cu câteva minute, cu o dubă a poliției de frontieră, la Brașov. Este vorba despre 11 persoane, zece bărbați și o femeie. De asemenea, cei nouă acuzați pe numele cărora s-au emis mandate de reținere au fost duși în arestul IPJ Brașov, transmite corespondentul gândul.

FOTOGRAFII: Adrian Popescu/Gândul

UPDATE 12.30 Parchetul a emis ordonanțe de reținere pentru 24 de ore pe numele a 8 angajați ai Regionalei CFR Brașov pentru luare și dare de mită, asociere în vedere săvârșirii de infracțiuni, divulgare de infromații nepublice. „Lotul” de la București, aproximativ 20 de persoane, a fost adus la Tribunalul Brașov. Citește aici comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.

FOTOGRAFII: Adrian Popescu/Gândul

Piramida mitei începea de la controlorii care luau bani de la călătorii prinși fără bilet. După ce își opreau lor o parte din acești bani, dădeau restul primului superior ierarhic, adică șefului de tren. De aici, mita mergea din mână în mână, ultimii care primeau bani fiind revizorii de specialitate. Banii se dădeau în plicuri, în toaletele trenurilor, iar dacă se întârziau plățile, șefii filierei făceau presiuni sau treceau la amenințări. Totodată, ei aveau grijă de oamenii lor, plasându-i pe cele mai bănoase trasee și anunțându-i când urma un supracontrol.

De altfel, un alt aspect determinat de anchetă este tocmai faptul că revizorii de tren intrau în posesia planurilor de supracontrol. În general, controalele la o anumită regională se făceau de către angajați ai altor regionale. Spre exemplu, cei de la Brașov erau controlați de angajați ai CFR de la Cluj sau Iași. Revizorii care au fost identificați ca șefi ai rețelei de colectare aveau acces la aceste planuri de control. Ei îi avertizau pe șefii de tren care, la rândul lor, îi avertizau pe controlori că urmează să fie verificați într-o anumită perioadă.

Mita era spălată de capii rețelei, cei trei revizori din București, la chioșcurile deschise pe peroanele gărilor pe numele copiilor și soțiilor lor. Membrii rețelei veneau la aceste chioșcuri și cumpărau produse la suprapreț, „cu parolă”, folosind banii din șpăgi, au mai explicat sursele gândul.

„Nașii”, urmăriți de anchetatori sub acoperire

În total, joi au fost emise 81 de mandate de ridicare pe numele unor angajați ai CFR Călători, pentru a fi duși la audieri la Parchetul Tribunalului Brașov, care instrumentează dosarul de corupție de la regionalele CFR. Suspecții sunt controlori, șefi de tren, inspectori sau revizori ai regionalelor Brașov, Cluj, Iași, Craiova și București. Ei sunt acuzați de dare și luare de mită, precum și de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Cel puțin zece angajați au fost scoși de anchetatori din Ministerul Transporturilor din Capitală, unde se află sediul Regionalei CFR București, ei fiind urcați în mașini pentru a fi duși la audieri la Parchetul Tribunalului Brașov.

Din acest motiv, s-a declarat, în mod eronat potrivit surselor gândul, că printre acuzați s-ar afla și directori de la Ministerul Transporturilor.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Brașov, Alina Popescu, a declarat, joi dimineață, că aproximativ 70 de persoane vor fi audiate în cursul zilei în acest dosar, ea precizând că o parte dintre angajații suspectați de fapte de corupție sunt directori în Ministerul Transporturilor.

Popescu a precizat că toate persoanele care au fost ridicate de la regionalele CFR din țară, dar și din Ministerul Transporturilor vor fi duse la audieri la Parchetul Tribunalului Brașov. „Este un dosar foarte complex, cu foarte multe infracțiuni legate de fapte de corupție”, a spus Alina Popescu.

Potrivit ultimelor informații, ancheta nu vizează niciun angajat al Ministerului Transporturilor. Dacă, printre acuzați, s-ar afla și directori de la Transporturi, cazul ar fi de competența DNA.

Surse judiciare afirmă că ancheta a pornit de la regionala CFR Brașov, în iunie 2011, când a existat o autosesizare din partea Poliției de Transport Feroviar Brașov. Ulterior, ea a fost extinsp a toate regionalele CFR.

Pe parcursul anchetei, au fost folosite interceptări, agenți sub acoperire, precum și înregistrări ambientale.

Potrivit unor estimări, numărul călătorilor care mergeau fără bilet cu trenul era atât de mare, încât Regiotrans vindea într-o zi mai multe bilete decât CFR în două luni, pe rutele locale din Brașov, Covasna și Sibiu.

Directorul CFR: 30% dintre călători merg cu „nașul”

Directorul CFR Călători, Ștefan Roșeanu, declara pentru MEDIAFAX că este vorba despre o anchetă a procurorilor și polițiștilor privind activitatea din zona șefilor și controlorilor de tren și că investigația nu vizează niciun director din Ministerul Transporturilor.

El a precizat că această anchetă este făcută pentru a se stabili în ce măsură sau cum sunt posibile călătoriile fără bilet.

„Ancheta se face pentru a se vedea în ce măsură informațiile legate de mersul fără bilet se adeveresc”, a mai spus Roșeanu, precizând că anchetatorii audiază mai mulți angajați CFR.

Directorul CFR a mai precizat, într-o conferință de presă de joi dimineață, că, după estimările companiei pe care o conduce, aproximativ 30% dintre călători ar circula fără bilet. „Călătoria fără bilet este un fenomen antic și de demult, o știm din schițele lui Caragiale. După socotelile noastre, pierderile cauzate de călătorii care merg fără bilet sunt în jurul a 33 milioane de euro”, a spus Roșeanu.

Directorul CFR a adăugat că, pe lângă ancheta procurorilor, CFR va realiza o investigație proprie, în urma căreia unii dintre suspecți ar putea fi suspendați.

Într-un interviu acordat în urmă cu două luni ziarului gândul, Roșeanu estima că proporția călătorilor care merg cu trenul fără bilet ar fi de 15%, iar pierderile anuale erau evaluare la aproximativ 30 de milioane de lei.