Datele care pun România pe primul loc al statisticii negre a UE. Motivele pentru care, la fiecare cinci ore, un bebeluș își pierde viața

Datele care pun România pe primul loc al statisticii negre a UE. Motivele pentru care, la fiecare cinci ore, un bebeluș își pierde viața
Publicat: 05/04/2016, 20:35
Actualizat: 12/10/2016, 05:50

În primele luni de viață, în țara noastră mor de două ori mai mulți copii față de media europeană, iar una dintre cauzele majore ale deceselor infantile este nașterea prematură. O treime dintre decese ar putea fi prevenite prin dotarea corespunzătoare a maternităților și a secțiilor pentru nou-născuți.

„Considerăm că modul în care s-a urmărit, în ultimele decenii, protecția medicală a sarcinii, a nașterii și a primului an din viața nou-născuților a fost tot mai puțin adecvat cerințelor concrete din teren, semnalate chiar de către medici. Această stare de lucruri se reflectă în rata ridicată a mortalității infantile, ce menține România departe de ținta OMS de reducere a mortalității infantile, de sub 5 decese la o mie de nașteri. România ocupă în continuare primul loc în Uniunea Europeană privind mortalitatea infantilă, cu o rată de 8,8 la 1000 de nou-născuți vii, în 2014″, susține Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației Salvați Copiii.

Cele mai solicitate spitale, cele mai mari deficiențe la dotări

Rezultatele unui studiu realizat de Ministerul Sănătății în colaborare cu organizația Salvați Copiii surprind o realitate dură: 58% dintre spitalele și maternitățile din România sunt de nivel I, ceea ce înseamnă că deservesc comune sau orașe, iar dotarea lor este de nivel mediu. Acestea sunt cel mai la îndemână și, în același timp, cel mai slab dotate, atât în ceea ce privește numărul de locuri la tratament și aparatura, cât și din perspectiva personalului medical.

De multe ori imaginea mai multor pacienți nevoiți să stea înghesuiți în același pat a stârnit revoltă, iar situația este la fel de gravă și în cazul îngrijirii gravidelor și a copiilor. Maternitățile și spitalele care au o secție de nou-născuți sau de obstetrică și sunt catalogate de nivel I au arătat că paturile pentru terapie intensivă lipsesc aproape cu desăvârșire: media numărului de astfel de paturi la nivelul I este de 0,4. Un număr de 16 paturi de obstetrică sunt, în medie, în cadrul maternităților de nivel I care au dat răspunsuri valide, deși Ordinul Ministrului Sănătății și Familiei 910/18.11.2002 prevede un minim de 25, în timp ce pentru nivelurile II și III, minimul prevăzut este de 43, respectiv 90 de paturi.

Dacă acesta reprezintă un gol care ar putea fi umplut relativ rapid prin investirea unor sume mai mari de bani, problema cea mai gravă apare atunci când vine vorba despre personalul medical și despre aparatura de specialitate. Studiul realizat a demonstrat că la maternitățile de nivel I medicii și asistentele de obstetrică-ginecologie și neonatologie sunt foarte rari, 91% dintre spitale declarând că au mai puțin de 5 medici de obstetrică-ginecologie, iar 99% că au mai puțin de 5 medici neonatologi.

Lipsuri mari ies la iveală și în privința asistenților sociali. Cu toate că legea arată că prezența unui asistent social este obligatorie, din cele 163 de maternități chestionate doar 73 declară că au un angajat de acest tip. Semne de întrebare ridică și atitudinea unităților medicale față de acești specialiști, pentru că dintre toate spitalele incluse în studiu, doar 7 au solicitat un asistent social.

Pe lângă numărul redus al medicilor specialiști care să se ocupe de îngrijirea nou-născuților, cele mai importante echipamente medicale de care spitalele au nevoie pentru a putea să-și desfășoare activitatea în condiții optime lipsesc aproape în totalitate din anumite maternități. Astfel, 13% dintre maternitățile de nivel I declară că nu au nici măcar un incubator standard pentru copiii născuți prematur, iar alte sisteme mai complicate precum un ventilator, un sistem CPAP sau un incubator de terapie intensivă par mai degrabă de domeniul fantasticului.

În fiecare caz, mai mult de 77% dintre spitale declară că nu au nici măcar unul dintre aceste aparate. Situația se ameliorează abia la clinicile de nivel III, cele mai evoluate, care declară că sunt dotate cu cel puțin unul dintre echipamentele medicale esențiale. Cu toate acestea, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu a declarat la conferința organizată cu ocazia prezentării concluziilor studiului că în România există un necesar național de 597 de incubatoare.

Pe scurt, aparatura medicală este mai mult decât insuficientă. Iar acolo unde există, datele arată că vechimea echipamentelor este foarte mare și de multe ori depășește și 30 de ani. Cele mai vechi incubatoare din spitalele municipale sau comunale au fost fabricate în 1977, iar cele din unitățile de nivel II sunt și mai vechi, din anul 1967. În clinicile în care se presupune că ar trebui să existe cea mai modernă aparatură, cele mai vechi incubatoare datează din 1994, iar ventilatoarele pentru nou-născuți sunt și ele mai vechi de 20 de ani.

O altă problemă cu care se confruntă țara noastră este abuzul de nașteri prin cezariană, chiar și la simpla cerere a gravidelor și fără motive medicale concrete. În România anului 2014, 36% dintre copii au venit pe lume prin cezariană, adică mai mult decât dublu față de procentul de 10-15% considerat optim. În județele Argeș, Ilfov sau în București procentul femeilor care nasc chirurgical sare de 50%, atingând în Satu Mare, de exemplu, chiar și 78%.

Studiul „Analiza mortalității infantile și a situației maternităților din România” a fost realizat de Ministerul Sănătății, prin Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică, în parteneriat cu organizația Salvați Copiii, printr-un chestionar pe care l-a trimis tuturor maternităților din țară, pentru a evalua dotarea cu echipamente și încadrarea cu personal a unităților sanitare care primesc nou-născuți ce au nevoie de terapie intensivă.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase