DNA extinde urmărirea penală în cazul lui Toni Greblă pentru trafic de influență și fals în declarații. Fostul judecător CCR, acuzat că a primit foloase electorale de 100.000 de euro

Prin ordonanța de extindere a urmăririi penale, procurorii au dispus și cercetarea omului de afaceri Mihai Prundianu, acuzat de cumpărare de influență, în formă continuată, și a lui Gheorghe Grecu, pentru complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și spălare de bani.

Conform unui comunicat de presă al DNA, între 2008 – 2012, cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012, Toni Greblă, senator la acel moment, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Ion Bîrcină.

„Aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi)”, potrivit DNA.

În plus, susține sursa citată, în perioada 2009 – 2015, Toni Greblă a cerut și a primit, direct și indirect, de la omul de afaceri Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276 de lei.

Din această sumă, 360.269 de lei au fost investiții la ferma de struți a lui Greblă. Mai exact, Prundianu a cumpărat un tractor cu remorcă și marfă, 80 de struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor fermei.

O altă parte din bani, respectiv 121.007 de lei, au fost cheltuielile salariale pentru șase angajați, în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia, aceste persoane lucrând, în realitate, la ferma respectivă.

„Și de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei”, precizează DNA.

Procurorii îl cercetează pe Greblă și pentru că, între 2009-2015, în funcțiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să precizeze în declarațiile de avere, faptul că a primit de la o rudă, printr-un contract de donație, un teren de 10.000 de metri pătrați, situat în județul Gorj.

„În perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanțare și realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al exploatației agricole”, adaugă DNA.

Potrivit sursei citate, Gheorghe Grecu a ascuns și a disimulat adevărata proveniență a bunurilor, jucând rolul de paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă.

Gheorghe Grecu a acceptat transferul proprietății exploatației agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condițiile în care, în aceeași perioadă, apărea ca salariat al Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia. Mai mult, bărbatul a știut de existența unei convenții comerciale verbale, între Toni Greblă și Mihai Prundianu, privind punerea în comun de bani, mijloace și muncă pentru realizarea unei exploatații agricole de creștere și valorificare a struților,

De asemenea, procurorii susțin că Grecu a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obținerii de subvenții de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014. El a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.

„Aceste acțiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor în curs și a cheltuielilor salariale și 37.193 lei, cu titlu de subvenții obținute de la APIA, în perioada 2010 – 2014”, potrivit DNA.

În perioada respectivă, Ghoerghe Grecu a obținut venituri salariale în cuantum de 34.335 lei.

Toni Greblă a venit, miercuri, la DNA pentru ca procurorii să-l anunțe că au extins urmărirea penală în cazul său. La ieșirea din sediul parchetului, fostul judecător al CC a spus că nu a făcut niciodată trafic de influență.

„Eu nu am făcut niciodată trafic de influență pentru obținerea vreunui avantaj pentru cineva, mai ales în bani. Suma aceasta ar fi ceea ce a investit Mihai Prundianu în acea gospodărie cu amenajarea de adăposturi pentru animale și pentru cumpărarea de struți. Procurorii interpretează că pentru banii aceștia eu aș fi intervenit la diferite instituții și autorități, dar fără să nominalizeze care sunt acestea”, a declarat Greblă.

În ianuarie, procurorii DNA anunțau că Greblă este cercetat penal pentru că, după perchezițiile domiciliare făcute la ferma sa, acesta și-a continuat activitatea infracțională și a făcut demersuri de valorificare a foloaselor necuvenite obținute din infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

„În acest sens, în perioada februarie-martie 2015, Toni Greblă a efectuat, prin intermediari, și în mod nemijlocit, demersuri de preconstituire a unui contract simulat de vânzare-cumpărare, prin care să ascundă calitatea de proprietar al animalelor din fermă, în vederea valorificării acestora (acesta nefiind încheiat din motive independente de inculpat)”, arăta DNA.

Toni Greblă, judecător la Curtea Constituțională la data faptelor, este acuzat de trafic de influență, în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția (două infracțiuni), precum și constituirea unui grup infracțional organizat, în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator (până la data de 18 decembrie 2013, când și-a început mandatul de judecător la Curtea Constituțională) și ulterior judecător la CC, a pretins și primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, întreținerea și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afișe.

„Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ș.a.)”, susțin procurorii anticorupție.

Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, „a exercitat în fapt activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (activități comerciale), disimulate prin interpuși, încălcând dispozițiile de incompatibilitate (privind incompatibilitățile judecătorului de la Curtea Constituțională și ale senatorului)”. Procurorii au precizat că Toni Greblă a desfășurat neîntrerupt activități comerciale, direct și prin interpuși, în legătură cu ferma agricolă pe care o deține în județul Gorj și cu o societate comercială care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică.

DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetățean turc, cetățeanul moldvean Victor Dolghi și Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetățeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

Cei cinci ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federația Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

„În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancțiuni de către Uniunea Europeană Rusiei. În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în țară, cât și în afara țării, acționând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit. În perioada 2014 – 2015, aceștia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârșirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate”, susțin anchetatorii.

Toni Greblă declara, înainte de a fi reținut, că este convins că adevărul va ieși la iveală, pentru că nu a „devalizat banul public”, iar unele acuzații sunt „interpretări fantasmagorice”.

În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă și trimiterea în judecată a lui Toni Greblă. Acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință judecătorului Curții Constituționale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcția Națională Anticorupție. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituțională. În 4 februarie, Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituțională.

Ulterior, procurorii au extins acuzațiile în cazul judecătorului constituțional și au cerut avizarea de către Senat a arestării sale și pentru faptele de favorizare a făptuitorului și folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea și trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi amenințat pe Laurențiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita și că va avea grijă să fie „terminat”.

Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar și la un funcționar din Compania Națională de Autostrazi și Drumuri Naționale din România.

În același dosar mai sunt cercetați omul de afaceri Ion Bîrcină, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Național al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi și generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române -1880.

Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alți trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferențial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul București la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la șapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curții de Apel București, după ce magistrații au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competența Curții de Apel.

Toni Greblă este cercetat în libertate, după ce judecătorii instanței supreme au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a fostului judecător constituțional.