Fostul primar al Timișoarei, audiat în cazul retrocedării unui imobil către o familie de romi

Gheorghe Ciuhandu a fost citat pentru a fi audiat ca martor la Parchetul Curții de Apel Timișoara, în cazul unui imobil de pe strada Academician Alexandru Borza, care a fost retrocedat la sfârșitul anilor ”90 unei familii de romi din oraș, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La ieșirea de la audieri, Ciuhandu a declarat că a fost citat în calitate de martor și că nu își amintește prea multe detalii despre această retrocedare, având în vedere că au trecut mai mulți ani.

„A fost acum 12-13 ani, nu îmi amintesc. Dacă actele de retrocedare erau avizate juridic, eu semnam. În momentul în care aveau viza juridică, eram în drept să semnez”, a spus Ciuhandu.

FLASH NEWS Negocieri SUA-Iran: Vance anunță cum s-au desfășurat discuțiile de la Islamabad. Ce concesii „serioase“ era pregătit să facă Washingtonul

14:36

INEDIT Ce meniu primesc deținuții în ziua de Paști. 9 lei pe zi sunt alocați pentru hrana acestora

14:18

În același dosar au mai fost audiați, în urmă cu aproximativ două săptămâni, și secretarul Primăriei Timișoara, Ioan Cojicari, precum și fostul șef al Direcției de Patrimoniu din cadrul Primăriei Timișoara, Nicușor Miuț.

Secretarul Primăriei Timișoara, Ioan Cojocari, a declarat corespondentului MEDIAFAX că este vorba despre o clădire de locuit din municipiu, care a fost retrocedată unei familii de romi, printr-o hotărâre judecătorească.

„Este vorba despre o clădire de locuit, o casă aflată pe strada Academician Alexandru Borza, la numărul 5. A fost retrocedată prin hotărâre judecătorească”, a spus Cojocari.

Potrivit unor surse judiciare, dosarul de la Parchetul Curții de Apel Timișoara a fost deschis după ce a fost constatată lipsa unor documente care au stat la baza intabulării imobilului în Cartea Funciară.

La Timișoara, mai multe familii de romi dețin sute de proprietăți în centrul orașului.

În oraș au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Inițial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin amenințări sau șicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub prețul pieței.

Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timișoara este familia Cârpaci, care are 144 de proprietăți – vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spații -, majoritatea în zona centrală a orașului, potrivit reprezentanților Direcției Județene de Finanțe Timiș. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără și o clădire aparținând Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”.

Presa locală a relatat deseori despre Vișinel Stanca și Ionelaș Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogățit în timpul administrației fostului primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul orașului, în urma unor retrocedări.

Presa a relatat că, având ajutorul unor funcționari din Primărie, romii sau avocații lor au aflat cine sunt moștenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moștenitorilor, romii îi convingeau pe aceștia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reușeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalități, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preț redus locuințele, până deveneau proprietari pe întregul imobil.

Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a susținut că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri că unii funcționari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obținut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancționa.

Ciuhandu acuza că „foarte multe falsuri” în acte au fost făcute de funcționarii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocați care au lucrat „mână în mână”.

„Au fost hotărâri judecătorești prin care s-au retrocedat imobile către foștii proprietari și ăștia au vândut mai departe romilor. Instanțele nu aveau cum să retrocedeze direct familiilor de romi pentru că acestea nu aveau proprietăți. Majoritatea cazurilor au ajuns, în final, la romi și ei s-au intabulat. Primăria Timișoara a apărat interesele statului, mai ales în cazul spitalelor, fiind instituții publice și cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecătorească în instanțe și le câștigau. În situațiile de acest gen, noi eram chiriași. Aceeași situație era la fostul Spital de Oncologie, care a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vândut clădirea unei familii de romi. Eu cred, și aceasta este părerea mea personală, că au lucrat mână în mână diverși: notari, avocați, instanțe”, afirma fostul primar.