• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Guvernul a publicat proiectul ordonanței de modificarea a Codului de procedură penală. Cum vor putea fi făcute interceptările

Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și dacă urmărirea penală este începută in rem, prevede un proiect de OUG, în care se mai precizează că DIICOT va avea competență pe anumite infracțiuni dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro.

Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și dacă urmărirea penală este începută in rem, prevede un proiect de OUG, în care se mai precizează că DIICOT va avea competență pe anumite infracțiuni dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro.

Ministerul Justiției (MJ) a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituției, proiectul de Ordonanță de urgență pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificările aduse de acest proiect de OUG se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: „Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

CITEȘTE AICI TEXTUL PROIECTULUI DE ORDONANȚĂ

Pe de altă parte, același proiect dă competență Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), pentru o serie de infracțiuni și indiferent de calitatea persoanei, „dacă în cauză, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500 000 euro”.
Infracțiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înșelăciunea, înșelăciunea privind asigurările, deturnarea licitațiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile și delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competența DIICOT și tentativa, tot cu condiția trecerii „pragului” de jumătate de milion de euro al prejudiciului.

Proiectul de OUG vizează și problema legii penale mai favorabile. Astfel, după articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: „În aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei – n.r.), se stabilesc și se aplică, pentru fiecare instituție de drept penal autonomă, dispozițiile mai favorabile din legile penale succesive”.

Tot în noul articol se face precizarea că „în aplicarea dispozițiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei – n.r.), nu pot fi combinate dispozițiile mai favorabile din legile penale succesive”.

Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea Legii 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune și a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, „se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestora”, prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri – penal și de procedură penală – a stârnit un val consistent de reacții, inclusiv din direcția Președinției. Printre reglementările criticate în spațiul public se numără și cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înștiințate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunțat vineri că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, miercuri, mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica și problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiției, el adăugând că este „o prostie” să spui că noul cod protejează infractorii.

Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale „față de fapte, și nu față de persoane”.

Ponta a precizat totodată că, la începutul săptămânii viitoare, în Parlament va fi aprobată o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate îngrădi libertatea și activitatea mass-media. a precizat că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale „față de fapte, și nu față de persoane”.

Potrivit premierului, ca în cazul oricărei legi complexe, pot apărea, în practică, interpretări diferite și inadvertențe, iar ministrul Justiției a discutat în acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în măsura în care aceste inadvertențe pot afecta în vreun fel sau altul activitatea instanțelor sau a parchetelor, vor fi operate „mici ajustări”.

„La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranță națională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. În al doilea rând, în baza codurilor actuale, care intră în vigoare mâine, există și s-a introdus acea prevedere de a se face interceptările după ce se începe urmărirea penală, adică exact cum a dispus Curtea Constituțională printr-o decizie din 2009. În măsura în care există o propunere pe care eu o consider de natură să rezolve interpretarea diferită, ca să se poată începe urmărirea penală față de fapte și nu față de persoane, atunci toate lucrurile se rezolvă (…) Este o interpretare pe care unii specialiști spun că se pot face în continuare interceptări, alții spun că nu și atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred că nu va mai exista nicio diferență de interpretare”, a spus Ponta.

În opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decât cele ale lui Ceaușescu din 1968.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a precizat însă că va prezenta un pachet de acte normative, dintre care unele vor fi promovate ca proiect de lege, iar altele ca ordonanțe de urgență, decizia aparținând Guvernului.

Întrebat de jurnaliști care este modalitatea prin care Ministerul Justiției va lămuri problema ridicată inclusiv de președintele Traian Băsescu, ministrul a răspuns însă că acel articol, respectiv 140, nu este vizat de propunerile formulate de CSM. Întrebat de asemenea dacă Ministerul Justiției va formula propuneri în acest sens, el a răspuns că nu la acel articol, deoarece nu este nevoie.

„Așa cum a spus premierul, sunt câteva chestiuni care trebuie corelate, pentru a nu exista interpretări diferite. Din punctul de vedere al unor specialiști, e nevoie de o anumită clarificare. Cei care au lucrat la coduri spun că nu este nevoie și că, așa cum a fost redactat ansamblul actului normativ, lucrurile sunt destul de clare și pot fi făcute și interceptări”, a adăugat Cazanciuc.

Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat tot vineri, pentru MEDIAFAX, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanțe de urgență în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal și de procedură penală.

Otilia Ciocan, [email protected]

Inchide