ICCJ decide dacă Elena Udrea rămâne în arest sau va fi eliberată

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au contestat faptul că magistratul care a luat prima decizie în acest caz a dispus ca măsura arestării preventive a Elenei Udrea să opereze doar pentru anumite fapte, și nu pentru toate acuzațiile formulate în propunerea de arestare.

Deputatul PMP Elena Udrea a dat în fața instanței un supliment de declarație, a spus avocatului Marius Striblea. Acesta a precizat, la ieșirea din sala de judecată, că a depus o serie de documente în apărarea clientei sale, printre care și extrase ale unor materiale din „presa vremii”. Avocatul a explicat că materialele reprezintă declarații ale Elenei Udrea anterioare datei de 29 ianuarie, în care aceasta formula același set de apărare ca și cel de după 29 ianuarie, când procurorii spun că fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului ar fi încercat să influențeze ancheta.

Striblea a precizat nu se poate dovedi faptul că Udrea a încercat, prin cele declarate de ea în presă, să influențeze în vreun fel ancheta și că fapta imputată de procurori nu este dovedită.

VACANȚĂ Greșelile care îți pot scumpi vacanța fără să îți dai seama. Ce recomandă experții în turism

20:52

ULTIMA ORĂ Incendiu la concertul lui Max Korzh. Ce au transmis autoritățile

20:45

Întrebat în legătură cu noile acuzații aduse Elenei Udrea, avocatul a arătat că nu înțelege de ce s-a luat succesiv de către procurorii DNA decizia de a cere arestarea preventivă a fostului ministru, în condițiile în care presupusele faptele existau de la bun început, potrivit probatoriului de la dosar.

Întrebat dacă Elena Udrea va solicita să fie adusă în Camera Deputaților în cazul noii solicitări cerute de DNA, Striblea a arătat că încă nu a discutat cu fostul ministru despre acest aspect, chestiunea urmând să fie lămurită ulterior.

Completul format din președintele Lavinia Lefterache și judecătoarea Luciana Mera a rămas în pronunțare, urmând să stabilească dacă menține mandatul emis în 11 februarie pe numele Elenei Udrea sau îl revocă și dispune eliberarea fostului ministru, decizia fiind una definitivă.

Elena Udrea a fost adusă, marți, în jurul orei 07.45, din arest la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru judecarea contestației sale la măsura arestului preventiv.

Fostul ministru Elena Udrea se află în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reținută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul Microsoft.

Camera Deputaților a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât și în dosarul Gala Bute.

Udrea este acuzată, în dosarul „Microsoft”, de trei fapte de trafic de influență – în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro. Procurorii o mai acuză și de spălare de bani (în forma dobândirii și utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracțiuni), și fals în declarații de avere.

Potrivit anchetatorilor, fostul soț al Elenei Udrea, Dorin Cocoș, ar fi pretins și primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Florică încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Totodată, potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoș, în baza înțelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la Gabriel Marin, administrator al societății Omnilogic, suma de circa 3.000.000 de euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România. Gabriel Marin a făcut un denunț la DNA, arătând că i-a plătit lui Dorin Cocoș prin intermediul lui Dinu Pescariu, suma de 3.050.000 de euro.

La rândul său, Dinu Pescariu, vizat în dosarul „Microsoft”, a denunțat-o pe Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro „pentru a-i rezolva problemele din justiție”.

„La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunț cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție de către Udrea Elena Gabriela. Din denunțul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse de autoritățile austrice pe conturile sale din Eleveția, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

Anchetatorii susțin că aceste fapte sunt dovedite cu declarația martorului, extrasele de cont și înscrisuri olografe ridicate la percheziții, în care sunt indicate sume de bani plătite.

Dorin Cocoș este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, și fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceștia fiind în prezent în arest la domiciliu.

În dosarul „Gala Bute”, Direcția Națională Anticorupție a cerut luni un nou aviz de la Camera Deputaților pentru urmărirea penală și arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu mai multe firme.

În această cauză, Camera Deputaților a încuviințat, în 9 februarie, urmărirea penală și arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și luare de mită.

DNA a precizat că, ulterior, au apărut noi elemente „ce au conturat suspiciunea săvârșirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaților”.