Instanța supremă a respins toate cererile și excepțiile invocate de avocații lui Adrian Năstase, în dosarul „Trofeul Calității”

Instanța supremă a respins toate cererile și excepțiile invocate de avocații lui Adrian Năstase, în dosarul Trofeul Calității
Publicat: 17/05/2012, 16:27
Actualizat: 17/05/2012, 18:30

Completul de cinci judecători al instanței supreme a respins, joi, toate cererile și excepțiile invocate de avocații fostului premier Adrian Năstase în dosarul „Trofeul calității și va continua judecarea cauzei în 23 mai.

Avocatul Liviu Cornel Popescu, angajat recent de fostul premier, a invocat, la termenul de miercuri al dosarului „Trofeul calității”, aproximativ 20 de cereri și excepții, printre care și o solicitare de recuzare a procurorului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prezent la ședință, Elena Matieșescu, cerere respinsă de un alt complet de cinci judecători, special constituit.

Totodată, avocatul a arătat că Adrian Năstase ar trebui judecat de un complet de nouă judecători format din magistrați penaliști, civiliști și de la Secția Comercială. Avocatul și-a motivat cererea prin prisma normelor europene, arătând că nu este normal ca Adrian Năstase să fie judecat doar de judecători ai Secției Penale, ai căror colegi l-au condamnat în primă instanță.

„Ei sunt colegi, fie de birou, fie vorbesc între ei, nu este normal ca domnul Adrian Năstase să fie judecat în recurs tot de ei. Această formațiune de cinci judecători în materie penală nu satisface nevoia de convenționalitate și constituționalitate. Judecata în recurs se face de cinci judecători în materie penală compus de judecători penaliști. Soluția anterioară era ca judecarea să se facă de nouă judecători de la toate secțiile”, a explicat avocatul Popescu.

O altă cerere a vizat calitatea procurorului în procesul penal, avocatul lui Năstase arătând că acesta ar trebui să aibă aceleași privilegii ca și avocatul în cadrul procesului penal. Avocatul a explicat că procurorul trebuie să aducă în mod egal argumente atât în acuzarea, cât și în apărarea inculpatului, în cadrul procesului penal.

Adrian Năstase a arătat, în sala de judecată, că se simte direct vizat de Legea micii reforme în justiție, care ar fi fost pusă în aplicare tocmai pentru finalizarea în regim de urgență a proceselor sale.

Fostul premier a mai amintit că, în cazul intervenirii termenului de prescripție pentru faptele de care este acuzat, el va opta „fără discuție” pentru continuarea proceselor sale, cu scopul dovedirii nevinovăției sale, pentru care, susține el, va primi achitare din partea judecătorilor ICCJ.

„Unele dintre chestiunile discutate aici arată că problema MCV-ului și reforma în justiție nu înseamnă, de fapt, doar acțiunea pe care Monica Macovei și Daniel Morar au încercat să o facă pentru hărțuirea adversarilor politici, ci sunt chestiuni de esență ce trebuie modificate. Chestiuni privind rolul procurorului în proces, de exemplu. (…) Legea micii reforme în justiție a avut un singur destinatar, iar destinatarul este chiar aici, în fața dumneavoastră. Adrian Năstase. Deci termenele astea de câteva zile, toate aceste formule înseamnă niște acțiuni îndreptate împotriva unor adversari politici”, a declarat Năstase, la ieșirea din sala de judecată.

Completul de cinci judecători va continua discuțiile în dosarul „Trofeul calității” în 23 mai.

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către ICCJ, în dosarul „Trofeul calității”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.

În același dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții, a fost condamnată la șase de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soții Marian Ioana și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de detenție, la care s-a aplicat un spor de un an.

Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la completul de cinci judecători al instanței supreme.