Investiția de la Roșia Montană ar putea întârzia cu zece ani

Hotărârile Consiliului Local din Roșia Montană prin care se aprobau planurile de urbanism general și zonal pentru localitatea din Apuseni, documente atacate în repetate rânduri de contestatarii proiectului, au fost anulate de Curtea de Apel Alba, fapt ce ar putea întârzia proiectul cu zece ani, informează organizația Alburnus Maior, lider al opozanților față de proiectul minier din Apuseni, într-un comunicat de joi.

Decizia Curții de Apel Alba va conduce, în viitorul apropiat, la anularea Certificatului de urbanism emis de Consiliul Județean Alba pentru Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) – compania ce a propus investiția minieră – și, implicit, la obligația legală pentru Ministerul român al Mediului de a returna titularului de proiect documentația depusă împreună cu cererea de acord de mediu pentru proiectul Roșia Montană.

"Acest lucru presupune, practic, că RMGC, în cazul în care nu își abandonează intenția de proiect minier la Roșia Montană, va trebui să refacă întregul proces de autorizare al proiectlui, inclusiv va trebui să găsească modalități prin care să obțină o nouă licență minieră pentru perimetrul Roșia Montană, demersuri care ar necesita cel puțin zece ani, atâta cât a durat până în prezent procesul de autorizare", se mai arată în document.

Compania Roșia Montană Gold Corporation a anunțat, în 4 decembrie anul trecut, într-o conferință de presă la Alba-Iulia, reducerea activităților, decizie care ar însemna concedierea a aproximativ două treimi din cei 300 de angajați ai companiei. Anunțul a fost făcut de președintele Gabriel Resources, Alan Hill, care a declarat că a ajuns în punctul în care nu mai poate angaja oameni pentru că nu are nimic să le dea de lucru, în contextul în care Ministerul român al Mediului a decis suspendarea pe termen nelimitat a procedurii de autorizare.

Roșia Montană Gold Corporation intenționează să exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Roșia Montană, susținând că ar putea extrage câteva mii de tone de aur și argint prin procedeul de cianurare. Compania, un parteneriat româno-canadian, intenționează să deruleze o investiție de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa. În urma studiilor realizate în zonă, specialiștii au descoperit o rezervă de aproximativ 331 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Intenția investitorului a atras protestele organizațiilor ecologiste și Academiei Române, dar și ale autorităților ungare.

Mai multe știri pe www.mediafax.ro