Ioan Rus anunță când va fi aprobat Master Plan-ul de Transport. Care sunt prioritățile cu care ministrul se duce la Bruxelles

Rus a precizat, joi, în cadrul Comitetului Executiv al PSD, la solicitarea liderului de partid, premierul Victor Ponta, că, în pofida scrisorii adresate de parlamentarii opoziției Comisiei Europene pentru desecretizarea Master Planului, documentul este de mult timp pe site-ul ministerului de resort și a fost discutat și aprobat în unanimitate în comisia parlamentară pentru transporturi.

Ministrul Rus a admis că au existat o întârziere în a răspunde observațiilor Comisiei Europene la faptul că Guvernul a alocat suplimentar 7 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport, întârziere cauzată de demisia fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, dar a precizat că răspunsurile la toate observațiile Comisiei au fost trimise în cele din urmă în timp util.

Rus l-a asigurat pe Ponta că în Master Plan se regăsesc „la loc de cinste” proiectele Pitești-Sibiu, București-Brașov sau Iași-Tg. Mureș, moment în care președintele CJ Vrancea, Marian Oprișan, a cerut ca „loc de cinste” să fie și culoarul XIX de transport, pentru a permite dezvoltarea județelor din Moldova.

FLASH NEWS Oana Gheorghiu își propune să facă curățenie în companiile de stat. Ce se întâmplă cu angajaţii firmelor cu datorii de miliarde de lei

10:56

ECONOMIE INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1%

10:48

Ponta a arăta și el că Sibiu-Pitești și Iași-Târgu Mureș sunt priorități absolute ale Guvernului.

„Țara noastră o să aibă în sfârșit un Master Plan de Transport, o să aibă trecute acolo priorități absolute și Sibiu-Pitești și Iași-Tg. Mureș. Nu știu dacă asta o să-l convingă pe Adomniței, sau cum îl cheamă, dar pe oameni normali la cap o să-i convingă”, a spus liderul PSD.

Miercuri, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a transmis deputaților din Comisia de Transporturi și Infrastructură o scrisoare în care îi asigură că agreează solicitarea acestora ca Master Planul de Transport să fie supus consultării tuturor partidelor parlamentare și societății civile.

În scrisoare, comisarul UE precizează că documentul nu este încă finalizat, iar cele mai recente discuții dintre autoritățile române responsabile și serviciile Comisiei s-au concentrat pe utilizarea unui număr limitat de criterii obiective pentru prioritizarea proiectelor, strategia de implementare a proiectelor și evaluarea strategică de mediu.

„De asemenea, am reiterat recomandarea ca, atunci când este finalizat Master Planul de Transport, să fie supus unui proces corespunzător de consultare a tuturor părților interesate din societatea românească, ca, de exemplu, unei dezbateri și aprobări în Parlamentul României. Deoarece Master Planul de Transport este un document național, pregătit de autoritățile române, vă invit ca pentru mai multe detalii, inclusiv pentru a obține documentele care alcătuiesc Master Planul, sa vă adresați Ministerului Transporturilor, care, am convingerea, le va pune la dispoziția membrilor Parlamentului”, mai transmite comisarul european.

În scrisoarea transmisă, în luna aprilie, către Comisia Europeană, deputații au reclamat faptul că nu au primit informații din partea Ministerului Transporturilor, în pofida solicitărilor, și au cerut sprijinul comisarului UE pentru a convinge Guvernul să îi consulte la elaborarea documentului.

Master Plan-ul de transport prevede construcția a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro), 2.883 kilometri reabilitați de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).

Sunt prevăzute, printre altele, investiții la porturile Constanța (865,3 milioane euro), Galați (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) și aeroporturile București – Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timișoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro) și Iași (93,5 milioane euro).