Ion Jinga a primit aviz favorabil în comisii pentru postul de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU

Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu 13 voturi „pentru”, două „împotrivă” și o abținere.

Ion Jinga a declarat, la audieri, că a fi ambasadorul României la ONU „obligă și onorează deopotrivă, România având o tradiție solidă în diplomația multilaterală”.

El a precizat că, dacă va primi avizul comisiilor, va avea șansa de a-și începe mandatul într-un moment special, deoarece anul acesta se aniversează 70 de ani de la crearea ONU și 60 de ani de la aderarea României la această organizație.

Jinga a subliniat că ONU este singura organizație internațională globală, „chemată să răspundă unor provocări noi, ceea ce o face mai relevantă decât oricând”.

EXTERNE Tragedie în Mexic. Un tren a deraiat, 13 persoane au murit, iar alte aproape 100 au fost rănite

07:33

EXTERNE Ce a spus Ursula von der Leyen după discuțiile de la Mar-a-Lago: „Europa este gata să continue colaborarea cu Ucraina…”

07:27

Diplomatul le-a spus parlamentarilor că va trebui să aibă o abordare pe un palier dublu: promovarea intereselor României în structurile ONU și promovarea acelorași interese în dialogul intracomunitar.

„În semestrul al II-lea din 2019, România va prelua președinția semestrială a Consiliului UE, postură din care împreună cu Reprezentanța permanentă a UE la New York va trebui să asigure armonizarea pozițiilor celor 28 de state membre la UE”, a spus Jinga.

Acesta a subliniat importanța reformei Consiliului de Securitate aflată pe agendă de foarte multă vreme, astfel încât reacția Consiliului de Securitate să fie „cât mai rapidă”.

O altă prioritate, în opinia lui Ion Jinga, va fi revitalizarea Adunării Generale a ONU.

De asemenea, el a punctat importanța vizibilității României în cadrul ONU prin participarea la operațiunile de menținere a păcii.

„Misiunea României va urmări cu mare atenție evoluțiile din zone adiacente României – mă refer la Ucraina, dar nu numai, la Orientul Mijlociu, la Africa de Nord, evoluții în conflicte înghețate, în general tot ceea ce este în apropierea frontierelor României prezintă interes pentru noi. România are în mod tradițional o prezență activă și vizibilă în operațiuni de menținere a păcii. În momentul de față participăm la șapte astfel de operațiuni. Au fost vremuri și mai bune, în perioada 1995-1997 participam cu 900 de căști albastre la operațiuni de menținerea păcii. Importanța este multiplă dincolo de faptul că din punct de vedere financiar costurile sunt suportate de ONU. Este important pentru antrenamentul oamenilor noștri fie că sunt reprezentanți ai MApN, fie că sunt polițiști, jandarmerie dar suntem din ce în ce mai prezenți în misiuni politice ale ONU pentru reconstrucția statului de drept, procese electorale, sisteme judiciare în țările respective. Este important și pentru imaginea pe care România o are în țările în care contingentul de menținere a păcii include reprezentanți români și este important pentru prestigiul și prestanța României la ONU. Ne dorim o vizibilitate, iar vizibilitatea înseamnă și contribuție”, a afirmat Jinga.

Diplomatul a spus, totodată, că România trebuie să-și consolideze prezența în instituții de promovare și apărare a drepturilor omului.

„Ceea ce cred că ar trebui să urmărim prioritar acum sunt noile provocări puse de actori nonstatali, încălcări grave ale drepturilor omului, dar în egală măsură și un fenomen care capătă din ce mai ce mai mult amploare, este vorba de fluxurile de imigranți. Cred că e o bună ocazie ca România să-și consolideze prezența în instituțiile de promovare, de apărare a drepturilor omului, dar și în ceea ce privește asistența umanitară, pentru că avem crize și situații umanitare în apropierea frontierelor noastre. Suntem o țară mare, suntem o țară cu potențial. Forța unei țări constă în egală măsură și în felul în care-și proiectează posibilitatea de a influența evenimente din afara frontierelor sale”, a subliniat Ion Jinga.

Întrebat de posibilitatea ca România să fie din nou membru nepermanent în Consiliul de Securitate, Jinga a spus că este lucru este o prioritate pentru MAE și pentru misiunea României la ONU.

„Astfel de demersuri se desfășoară, de regulă, de o manieră discretă pentru a avea eficiență, sunt negocieri bilaterale cu fiecare stat în parte, se negociază susținere, se pun în balanță oferte și contraoferte, de aceea nu aș intra în detalii”, a explicat Jinga, adăugând că depinde și de obținerea de către blocul est-european a încă unui loc. În prezent, țările din Europa de Est pot desemna un singur membru nepermanent în Consiliul de Securitate.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, pe 7 mai, decretul privind rechemarea lui Ion Jinga din postul de ambasador în Marea Britanie, după ce, pe 30 aprilie, a aprobat propunerea de numire a sa în funcția de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU la New York.

Născut în 1961, Ion Jinga a fost numit ambasador în Marea Britanie în 2008.

Între 2003 – 2008 a fost ambasadorul al României în Belgia, după ce în 2002 – 2003 a activat în Centrala MAE, ca director general pentru Uniunea Europeană.

În anii 2000 și 2001 a fost șef-adjunct de Misiune, apoi Însărcinat cu afaceri la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană.

A intrat în diplomație în 1992, după ce a fost șef Birou relații externe la Prefectura Argeș (1991 – 1992), inginer fizician la Institutul de Reactori Nucleari Energetici din Pitești (1986-1991) și profesor în București.

A absolvit în 1986 Facultatea de Fizică, Universitatea București și în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București.

Are un master în administrație publică la SNSPA, București.

Este doctor în drept al Facultății de Drept a Academiei „Al.I.Cuza”, București, tema tezei de doctorat fiind „Reforma instituțională a Uniunii Europene prin prisma Conferinței Interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht”.

Vorbește engleza și franceza.