Johnson&Johnson a obținut în instanță anularea plății a 30 milioane lei în contul taxei de claw-back

Compania farmaceutică Johnson&Johnson România a obținut la Curtea de Apel București anularea unor notificări de plată a taxei claw-back în valoare cumulată de peste 30 milioane lei, emise de CNAS pentru medicamente vândute în cursul anilor 2010 – 2011, decizie la care se poate face însă recurs.

„Admite cererea. Anulează notificările CNAS nr. NLD 8331 din 15.11.2011, nr. NLD 8330 din 15.11.2011, nr. NLD 8328 din 15.11.2011, nr. NLD 8328 din 15.11.2011 transmise Pierre-Fabre Medicament, nr. NLD 8328 din 15.11.2011 în baza propriei autorizații de punere pe piață și nr. NLD 8328 din 15.11.2011 în baza drepturilor transmise de Janssen Pharmaceutica N.V. Pronunțată în ședință publică, azi 22.03.2013”, potrivit deciziei Curții.

Contactați de MEDIAFAX, reprezentanții companiei Johnson&Johnson nu au dorit să comenteze.

Părțile reclamate, respectiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pot face recurs la această decizie.

TEHNOLOGIE Donald Trump a redenumit oficial Inteligența Artificială prin ordin executiv. Cum se va numi tehnologia de acum încolo

12:34

EXTERNE Victorie pentru Javier Milei. Curtea Supremă a Argentinei dă undă verde achiziționării de terenuri de către străini

12:31

Casa de avocatură DLA Piper Dinu a anunțat recent că a reprezentat în fața Curții de Apel București un important producător internațional de medicamente într-un litigiu privind anularea notificărilor de plată a taxei claw-back în valoare cumulată de peste 30 de milioane de lei, fără să precizeze cine este compania în cauză.

Pe 22 martie 2013, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de avocații DLA Piper Dinu, dispunând anularea tuturor notificărilor de plată contestate, se arată într-un comunicat al DLA Piper Dinu.

„Soluția pronunțată de Curtea de Apel București, în măsura în care va fi adoptată și de alte complete de judecată, poate avea un impact important în piața medicamentelor, având în vedere că un număr mare de producători au atacat, la rândul lor, în instanță, notificări similare”, a declarat Radu Bălaș, coordonatorul practicii de litigii a DLA Piper.

Pe 22 martie 2013, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de avocați, dispunând anularea tuturor notificărilor de plată contestate. Motivarea instanței de contencios administrativ este foarte importantă în conturarea unei jurisprudențe privind interpretarea dispozițiilor neclare ale OUG 104/2009 și ale normelor de punere în aplicare (Ordinul Ministerului Sănătății și al CNAS nr. 928/591/2010) în ceea ce privește sfera subiecților plătitori și baza de calcul a contribuției. Chiar dacă dispozițiile legale în baza cărora au fost emise notificările contestate nu mai sunt în vigoare, efectele lor sunt încă actuale și semnificative din punct de vedere economic.

Astfel, instanța a stabilit că subiect plătitor al contribuției claw-back este „acel distribuitor angro care vinde medicamente compensate din fonduri publice către utilizatorii finali (farmacii și spitale)”. În cazul reclamantului s-a constatat că acesta nu face parte din sfera subiecților plătitori ai contribuției, întrucât nu a comercializat în mod direct medicamente către farmacii și spitale, chiar dacă acesta a vândut medicamente pe teritoriul României către distribuitorii angro, precizează DLA Piper.

De asemenea, potrivit motivării Curții „contribuția poate fi considerată drept justificată și proporțională numai având în vedere reglementarea specială a medicamentelor care beneficiază de decontare din partea sistemului public de asigurări de sănătate”, și concluzionează că „aceasta implică faptul că această contribuție poate fi aplicată doar sumelor efectiv rambursate de către CNAS”.

Taxa de claw-back a fost contestată în nenumărate rânduri de producătorii și importatorii de medicamente, fiind considerată incorectă, nesustenabilă, cu efecte sociale grave, printre care restricționarea accesului pacienților la tratament farmaceutic cu prețuri accesibile. Inclusiv, Curtea Constituțională a decis, în 5 februarie, admiterea excepției de neconstituționalitate, ridicată de Labormed Pharma, în Dosarul 5.121/2/2012 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și constată că sintagma „care include și taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art.31 alin.(5) al Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, este neconstituțională. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Prin clawback statul taxează producătorii de medicamente pentru orice creștere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. În acest fel, statul renunță să mai deconteze depășirile de buget cu medicamente gratuite și compensate, care au loc în fiecare an și care impun rectificări bugetare.

Taxa este calculată ca procent din venituri și se aplică tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite și compensate. Plecând de la diferența dintre bugetul consumat și cel stabilit, statul calculează trimestrial un procent care se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.

Indiferent de evoluția vânzărilor, toate companiile plătesc această taxă.

Potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim, Johnson&Johnson ocupa anul trecut locul 13 în rândul companiilor farmaceutice din România, cu vânzări de 253,9 milioane lei și o cotă de piață de 2,2%.