Klaus Iohannis a primit O CERERE DE GRAȚIERE surpriză. Cine invocă eliberarea din pușcărie pe motive „umanitare”

Tiberiu Iacob Ridzi a precizat că a depus cererea de grațiere joi, aceasta fiind bazată pe două considerente – unul umanitar și unul medical.

Mai exact, Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiță de un an și șapte luni și un băiat în vârstă de cinci ani. În acest sens, fostul demnitar a depus documente legate de starea de sănătate a celor doi, dar și acte privind sănătatea părinților și a socrilor ei.

De asemenea, în susuținerea cererii de grațiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care și o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunității scăzute, orice infecție pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală.

EXTERNE Scandal în Elveția după o caricatură Charlie Hebdo care ironizează de tragedia de la Crans-Montana: „Victimele arsurilor merg la schi”

10:20

TAXE Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi

10:05

Soțul Monicăi Iacob Ridzi a adăugat, referitor la faptul că președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu va grația niciodată politicieni corupți, că fostul ministrul „nu a fost condamnată pentru fapte de corupție, iar prejudiciul a fost recuperat din sechestrul pus pe averea familiei”.

„Abuzul în serviciu este asimilat faptelor de corupție. Nu a fost condamnată pentru că ar fi dat sau ar fi primit bani pe nedrept. E o diferență de nuanță. Aș face o paralelă și aș spune că nu este același lucru să comiți infracțiunea de crimă cu premediare și cea de ucidere din culpă”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi.

Administrația prezidențială a confirmat, pentru MEDIAFAXA, că cereea de grațiere a fost înregistrată joi, în jurul orei 12.30, potrivit șefei Departamentului de comunicare, Daniela Bârsan.

Potrivit legii, grațierea este măsura de clemență ce constă în înlăturarea, totală sau parțială, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară.

Grațierea poate fi acordată individual, prin decret al președintelui României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform Constituției.

În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov se află un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere să-i fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, la care a fost condamnatată pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi solicită să fie întreruptă executarea pedepsei pentru că suferă de numeroase afecțiuni medicale, printre care trombofilie și leuconeutropenie.

Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condițiile în care stau deținuții, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit și că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.