LISTA TORȚIONARILOR CARE TRĂIESC. Cinci efecte ale campaniei Gândul/IICCMER de devoalare a călăilor penitenciarelor comuniste

Redactor:
Biro Attila
LISTA TORȚIONARILOR CARE TRĂIESC. Cinci efecte ale campaniei Gândul/IICCMER de devoalare a călăilor penitenciarelor comuniste
În 2013 gândul în parteneriat cu Institutul e Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului a prezentat publicului profilele complete ale primilor doi torționari comuniști anchetați de către procurori pentru crime împotriva dizidenților regimului totalitar.

În 2013, gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a  Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din România (IICCMER), a prezentat publicului profilele complete ale primilor doi torționari comuniști anchetați de către procurori pentru crime împotriva dizidenților regimului totalitar. Campania de devoalare a comandanților Alexandru Vișinescu și Ion Ficior a avut, dincolo de componenta jurnalistică, și alte efecte: cei doi sunt cercetați penal de procurori, un alt torționar comunist al cărui dosar a fost uitat în fișete este anchetat, Guvernul a promovat o lege prin care victimele torționarilor vor fi despăgubite din pensiile uriașe ale celor din urmă, iar Curtea Constituțională a decis că faptele torționarilor, securiștilor, ofițerilor de poliție politică, crimele de la Revoluția din 1989 nu sunt prescriptibile.

Campania gândul a pornit de la un comunicat al Institutului de Investigare a  Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din aprilie  2013, care anunța operațiunea de depistare și cercetare a torționarilor comuniști – o temă complet absentă din spațiul public în ultimii zece ani.

Pe parcursul verii, am căutat cu ajutorul istoricilor de la IICCMER supraviețuitori ai penitenciarelor comuniste. Am examinat documentele penitenciarului de la Râmnicu Sărat.

În 30 iulie, am publicat primele imagini cu Alexandru Vișinescu, dar și profilul său complet. Vișinescu a condus închisoarea de la Râmnicu Sărat în perioada în care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supuși unor tratamente inumane și torturi. Am luat contat direct cu torționarului Alexandru Vișinecu, după zile în șir în care am așteptat o ocazie de a-l intervieva. Prima reacție după ce cazul său a devenit public a fost una violentă. Extrem de vioi la cei 88 de ani, Vișinescu i-a agresat pe jurnaliștii veniți să-i consemneze punctul de vedere. „Futu-ți Cristosu’ mă-tii să-ți fut”, a urlat torționarul Vișinescu în timp ce își arunca pumnii către reporteri. 

La 50 de ani de la atrocitățile regimului comunist asupra dizidenților, în special asupra liderilor tărăniști, gândul,  în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, a prezentat profilul comandantului închisorii politice de la Râmnicu Sărat. Institutul a depus pe numele lui Vișinescu o plângere penală în care este acuzat că, prin acțiunile sale, a dus la moartea a 12 deținuți politici.

Torționarii comuniști au și o platformă multimedia în care oricine le poate citi povestea cu date și probe concrete: torționari.gandul.info 

Primul efect al campaniei gândul/IICCMER: Parchetul a început urmărirea penală

În 3 septembrie, procurorii Parchetului General l-au chemat la audieri pe Alexandru Vișinescu. În aceeași zi, au dispus începerea urmăririi penale, acesta fiind primul pas pentru constituirea dosarului penal. Între timp, procurorii au audiat martorii din dosar, adică pe Valentin Cristea, singurul deținut politic care a  supraviețuit ororilor de la Râmnicu Sărat, și pe un alt deținut de drept comun care a asistat la activitățile lui Vișinescu. Presa internațională a preluat subiectul, fiind una dintre cele mai circulate știri despre România din 2013. 

Al doilea efect al campaniei: pensiile torționarilor, tăiate

În timp ce victimele lor primesc de la stat indemnizații de 400 de lei, foștii șefi de penitenciare au pensii de la 3.500 la 6.000 de lei. După ce campania gândul s-a consolidat cu noi relatări din infernul închisorilor politice, guvernul a decis să promoveze un proiect prin care pensiile torționarilor să fie reduse. Planurile prevede ca, după condamnarea definitivă, torționarii să fie obligați să plătească din pensiile lor despăgubiri către victime. Proiectul a ajus în Parlament, la Senat a primit avizele favorabile și a fost și votat. În perioada următiare, va intra în dezbatere la Camera Deputaților, pentru a fi promulgat. 

În ceea ce privește dosarul de la Parchet, Vișinescu ar putea fi trims în judecată în primele luni ale lui 2014.

Al treilea efect al campaniilor gândul: Un alt torționar cercetat

După cazul Vișinescu, în spațiul public au apărut voci care contestatu că faptele acestuia mai pot fi cercetate de procurori. Printre ei, și șeful parchetului militar, Ion Vasilache, care a declarat că faptele lui Vișinescu s-ar fi prescris. Totuși, după cum Gândul a relatat ulterior, există o decizie din 2009 a Curții Suprem, în care se arată că infracțiunile torționarilor nu s-au prescris.

Astfel, Curtea Supremă a stabilit că procurorii militari trebuie să înceapă urmărirea penală față de Mișu Dulgheru, șeful  Direcției a V-a de Anchete a Securității, în baza unei sesizări penale în care este acuzat că torturile aplicate în cadrul unei anchete din 1948 au dus la moartea lui Alcibiade Diamandi. Curtea Supremă a decis că, pentru presupusa crimă comisă în 1948,  fostul șef al anchetelor Securității încă poate fi tras la răspundere.

După ce gândul a relatat despre acest caz parchetul a reluat ancheta. Procurorii Curții de Apel București au transmis pentru gândul că efectuează acte premergătoare urmăririi penale în dosarul care îi privește pe Mișu Dulgheru, șeful  Direcției a V-a de Anchete a Securității, Nicolae Zotescu fost procuror militar, Moise Khane și Nussem Mayer, ambii foști comisari medici.

Al doilea torționar: Ion Ficior și groapa comună de la Periprava

La câteva zile după ce chipul lui Vișinescu devenise cunoscut întregii lumi, l-am intervievat pe Ion Ficior, fost comandant al lagărului de muncă de la Periprava din Delta Dunării.

În săptămânile anterioare întâlnirii cu Ficior, am intervievat cinci dintre victimele sale, de la care am aflat de existența unor adevărate gropi comune la Periprava. Toți cei care l-au văzut pe Ficior și au intrat în contact cu el au povestit același lucru: bătea deținuții și îi supunea unui regim inuman.

Pe 19 septembrie, și pe numele lui Ion Ficior a fost depusă o plângere penală. Documentele oficiale trimise la Parchetul General arată că, sub mandatul lui Ficior, în penitenciarul de la Periprava au murit 103 deținuți – mulți dintre ei, de foame.

Cazul torționarului Ficior a marcat o nouă premieră. La Periprava a fost deschis un șantier arheologic. În urma cercetărilor, au fost depistat mai multe oaseminte, care, după analiză, au indicat că acolo a existat o groapă comună. Cercetarea arheologică a confirmat zecile de testimoniale ale supraviețuitorilor despre cadavrele deținuților aruncate într-o groapă comună.

Al patrulea efect: Ficior, urmărit penal

În 24 octombrie, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică i-au adus la cunoștință lui Ion Ficior că este învinuit de genocid, în dosarul deschis în urma denunțului formulat la adresa lui de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). 

„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieșit faptul că regimul de detenție aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii în documentul citat.

Septembrie 2013: Dosarele torționarelor, în pericol să fie anulate de CCR

La puțin timp de la dezvăluirile despre Alexandru Vișinescu, la Curtea Constituțională a fost promovată o excepție care punea în pericol anchetarea torționarilor dar și a securiștilor sau a celor responsabili de crimele de la Revoluția din 1989. Legea 27/2012 a fost atacată la CCR de un condamnat de drept comun. Cererea lui nu a privit vreun caz legat de crimele comuniștilor, dar efectul admiterii excepției sale era acela că dosarele torționarilor erau omorâte din fașă. 

gândul a publicat o serie de articole în care arătam că și alte țări confruntate cu aceeași problemă au decis să nu dea curs prescripției în situații similare. În 1969, Curtea Constituțională a Germaniei a decis că legea care elimină prescripția pe infracțiunile de omor și genocid este constituțională. În esență magistrații au explicat că legea din `65 a fost adoptată înainte ca aceste infracțiuni să fi atins termenul de prescripție de 20 de ani. Curtea Constituțională a explicat că prelungirea sau eliminarea termenul de prescripție nu întră în contradicție cu principiul neretrocativității unei legi. 

Am arătat și că Polonia, Ungaria, Israel și Germania au demarat după al doilea război mondial adevărate campanii de identificare a torționarilor naziști. După 20, 30 sau chiar 70 de ani, ofițerii naziști considerați responsabili de crime odioase împotriva evreilor sunt și acum identificați, anchetați, judecați și trimiși după gratii.

Al cincilea efect: CCR a decis că torționarii pot fi anchetați

După amânări succesive, Curtea Constituțională a decis să respingă excepția care punea în pericol anchetarea torționatorilor. Astfel că torționarii comuniști pot fi anchetați și judecați de instanță. Decizia are impact și pe dosarele Revoluției, acestea nefiind lovite de prescripție. Astfel că procurorii nu mai au nici un impediment în a ancheta crimele comunismului.

Urmează al treilea torționar

În ianuarie, campania gândul/IICCMER va continua cu profilul unui al treilea torționar. Povestea sa este la fel de încărcată de violență precum cele ale lui Ficior și Vișinescu. La fel ca primii doi, și acesta va avea ocazia să povestească istoria din perspectiva lui.

Președintele IICCMER, Andrei Muraru, a spus duminică, în emisiunea „Kilometrul 0″ de la Digi 24, că unul dintre cei 35 de torționari investigați de IICCMER a decedat în luna octombrie a anului trecut. Numele torționarului era Iuliu Sebeștin, care a fost reeducator la Gherla pentru mai puțin de un an, la jumătatea anilor 1950: „Era cel care îi supunea la torturi fizice și psihice. În sarcina lui, Institutul a reținut numeroase decese, care vor fi prezentate în curând ca investigație care, conform procedurilor interne, a fost oprită din cauza decesului”, a povestit Muraru.

Medicul care a prezis pandemia de COVID-19 în 2017 a anunţat că urmează un nou...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000 de euro pentru o noapte de amor...
FOTO. Avocata superbă, `vânată` de fotbaliști! Cine este Andreea Roșca
FOTO. Ea e femeia pentru care Walter Zenga ar fi părăsit-o pe Raluca! Seamănă foarte...
Când vine, de fapt, iarna în România. Data în care va începe să ningă
Marea Britanie vrea să reducă perioada de carantină la 10 sau chiar 7 zile. România...
Mulți se plâng că 2020 e cel mai rău an din istorie. Care este, de...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000 de euro pentru o noapte de amor...
Ce a ajuns să facă Mariana Moculescu după ce s-a lăsat de videochat? Femeia trăiește...
400.000 de tinere au fost ţinute SCLAVE sexuale într-un singur loc. ''Mă VIOLAU în fiecare...
Nicolae Ceaușescu, gest RUȘINOS față de Arsenie Boca. De ce l-a amenințat și a făcut...
Dezastru pentru românii cu aceste conturi și carduri bancare. Li se blochează banii chiar acum
Sfântul Dimitrie cel Nou 2020: Marţi este sărbătoare mare pentru toţi românii! Ce nu este...
Gaze urât mirositoare? Alimentele care la declanșează și când poate fi vorba de cancer la...
SITUAŢIA ALARMANTĂ pe judeţe. Bucureştiul rămâne pe PRIMUL la numărul de infectări. Lista completă cu...
Cine este tânăra care vinde unele dintre cele mai scumpe locuinţe din Bucuresti
Inchide