MAE: România nu acordă cetățenie în masă sau pe criterii etnice cetățenilor din Ucraina

România nu duce o politică de acordare a cetățeniei române în masă sau pe criterii etnice, nici în privința cetățenilor Ucrainei și nici în privința cetățenilor altor state, precizează MAE, la solicitarea MEDIAFAX, cu privire la declarațiile unui diplomat de la Kiev.

Legislația română în materie de cetățenie este conformă pe deplin cu practicile internaționale în acest domeniu, se arată în poziția MAE referitoare la declarația lui Oleg Voloșin, directorul Departamentului de informare din Ministerul ucrainean de Externe, despre „actul neprietenos” al României prin distribuirea de pașapoarte românești în regiunile de graniță.

De asemenea, MAE român subliniază că legislația României nu vizează un anume stat sau o anumită comunitate în privința acordării cetățeniei.

EVENIMENT Poliția Română a adus șapte fugari în țară, printre care și o femeie „most wanted” condamnată la 15 ani de închisoare

12:13

SPECTACULOS 🚨 Planeta intră în 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul. Numărătoarea inversă a început

12:00

„Legea cetățeniei române nu prevede un regim diferit, mai favorabil, bazat pe criteriul etnic, ci doar stabilește anumite facilități de natură procedurală, care se aplică foștilor cetățeni români (precum și descendenților acestora până la gradul III de rudenie), indiferent de originea etnică a acestora, care și-au pierdut cetățenia din motive istorice, independent de voința lor”, se precizează în poziția MAE.

„România a analizat cele mai importante sisteme europene în materie de acordare a cetățeniei, concluzia fiind că există numeroase legislații naționale similare, care prevăd condiții mai puțin stricte pentru acordarea cetățeniei, în cazuri justificate de relația specială existentă între potențialul solicitant și statul respectiv; principiile pe baza cărora România acordă cetățenia română în regim procedural simplificat se regăsesc și în legislațiile altor state, inclusiv Ucraina”, evidențiază Ministerul român de Externe.

Totodată, MAE precizează că „partea română a dat permanent dovadă de deplină transparență și de disponibilitate la dialog, inclusiv față de Ucraina, cu privire la prevederile legislației române în domeniul cetățeniei”.

MAE precizează și că „redobândirea cetățeniei române nu este echivalentă cu dobândirea automată a unui document de călătorie (pașaport)”.

„Condițiile și procedurile pentru dobândirea unui document de călătorie sunt reglementate distinct sub aspect legislativ de cele privind dobândirea cetățeniei române, fiind necesară parcurgerea unor etape subsecvente în acest scop. De altfel, nu toate persoanele care redobândesc cetățenia română solicită și eliberarea unui document de călătorie”, se mai arată în precizarea MAE transmisă MEDIAFAX.

Relațiile dintre Ucraina și România s-au îmbunătățit în ultimii ani, dar mai există unele dispute, cum este cea privind livrarea de pașapoarte românești cetățenilor ucraineni, „un act neprietenos”, a declarat Voloșin, citat de postul național de radio NRCU în pagina online.

Potrivit lui Oleg Voloșin, în relațiile dintre București și Kiev există o serie de neînțelegeri, în special din cauza livrării de pașapoarte românești în Ucraina, țară care, potrivit Constituției, nu admite dubla cetățenie.

„Le-am explicat în mod repetat colegilor noștri români că distribuirea de pașapoarte românești în regiunile de frontieră este un act neprietenos”, a subliniat Voloșin.

El a precizat că Ucraina nu le interzice cetățenilor săi să opteze pentru cetățenia română, dacă doresc acest lucru. Însă, conform procedurilor, este necesară în prealabil renunțarea la cetățenia ucraineană. „Este o problemă de securitate națională”, a afirmat acesta.

Voloșin a mai declarat că autoritățile ucrainene fac tot posibilul pentru a ține sub control problema dublei cetățenii în regiunile de frontieră. Conform oficialului, negocierile pe această temă cu România înregistrează progrese.