Mirel Rădescu: Dosarul Tender mi-a fost luat, Bica mi-a zis să nu-i subminez autoritatea

Declarația lui Mirel Rădescu este redată în motivarea instanței la decizia de arestare a Alinei Bica în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care fosta șefă a DIICOT este acuzată printre altele că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obțină o soluție favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

În fața instanței, Alina Bica a declarat că la solicitarea procurorului Mirel Rădescu, care și-ar fi dorit o funcție de conducere în cadrul Serviciului de combatere a macrominalității economico – financiare, ea a fost de acord cu redistribuirea ședințelor de judecată, astfel încât magistratul „să fie degrevat de anumite dosare”.

„În luna iunie 2013 inculpata Bica Alina Mihaela i-a solicitat procurorului de ședință, martorul Rădescu Gheorghe Mirel, care a participat la cercetarea judecătorească încă din anul 2008, să-i prezinte evoluția și care este punctul său de vedere relativ la finalitatea dosarului nr.28726/3/2006 al Tribunalului București, în care fuseseră trimiși în judecată mai mulți inculpați, inclusiv Tender Ovidiu Lucian. În considerarea faptului că, în dosarul disjuns din acest dosar și care privea pe inculpatul Iancu Marian Alexandru, instanța pronunțase o condamnare de 10 ani închisoare, iar faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Tender Ovidiu Lucian erau similare, procurorul Rădescu Gheorghe Mirel i-a spus că se așteaptă ca instanța să-i aplice acestuia o pedeapsă de 15 închisoare”, se arată în motivarea instanței.

În august 2013, Mirel Rădescu, deși participase de peste cinci ani la ședințele de judecată în dosarul lui Tender, „a fost anunțat de procurorul șef serviciu, martora Ștefănescu Silvia că, exceptând cauza Tender, urma să participe la toate celelalte cauze din dispoziția procurorului șef direcție, inculpata Bica Alina Mihaela, care a desemnat ca procuror de ședință pe Curelaru Claudia Ionela în cauza Tender”, se spune în continuare în motivare.

„În considerarea faptului că am apreciat că datorită complexității deosebite a cauzei este normal să continui să particip la ședința de judecată, la termenul de judecată din luna septembrie 2014 am intrat din nou în ședință, motiv pentru care a doua zi am fost chemat la Bica Alina Mihaela, punându-mi-se în vedere ca din acel moment să nu mai am niciun contact cu respectivul dosar și că este ultima dată când îmi permit să-i subminez autoritatea”, spune Rădescu în declarația dată în fața anchetatorilor, citată în motivare.

Rădescu mai spune că, din punctul său de vedere, dacă ar fi participat în continuare la judecarea cauzei lui Tender, aceasta ar fi fost finalizată până la sfârșitul anului 2013.

„Susțin acest lucru datorită faptului că, profitând de faptul că atât judecătoarea investită cu judecarea cauzei, cât și colega mea, Curelaru Claudia Ionela erau noi în cauză, apărătorii inculpaților au reiterat cereri formulate anterior în cursul cercetării judecătorești și pentru care instanța dispusese definitiv, astfel încât, prin această aparentă completare a cercetării judecătorești, finalizarea cauzei să fie împinsă după data de 1 februarie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod penal”, spune magistratul.

El arată totodată că, începând cu data de 15 noiembrie 2013, a fost delegat procuror-șef birou în cadrul Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare, dar nu a „considerat acest fapt o promovare”, ci „o îndepărtare” a sa de la Serviciul judiciar, astfel încât să nu mai participe la judecarea unor cauze.

Judecătorul ICCJ mai notează în motivare, citând din declarația dată de procurorul DIICOT Silvia Ștefănescu, că Bica a convocat-o în biroul ei pe aceasta și pe Claudia Ionela Curelaru, procurorul de ședință în cazul Tender, și le-a pus în vedere să semneze un proces verbal din care rezulta că sunt de acord ca în dosarul lui Tender să se pună concluzii ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendarea sub supraveghere

„I-am sugerat să lase instanța de judecată să decidă,spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de același gen, a primit o pdeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost «Silvi, nu ești de acord cu mine?» În acest context, i-am zis că da, mi-a dat stiloul ei și am scris în sensul celor arătate, aspect ce rezultă și din caietul de ședință de analiză a soluțiilor. După acest episod, dându-mi seama că am acceptat cu prea multă ușurință propunerea procurorului șef direcție, la Curtea de Apel București, fiind planificată în ședința de judecată, i-am cerut Claudiei Curelaru să nu depună la dosarul cauzei acel referat, pentru că devine public. (…) Dacă s-ar fi depus acel referat la dosarul cauzei și ar fi devenit public, datorită experienței mele de 24 de ani mi-am dat seama că această solicitare nu a fost întâmplătoare, pentru că, în acest context, aș fi fost în imposibilitate să execit calea de atac a apelului”, spune Ștefănescu în declarație.

Procurorii DNA arată, în referatul cu propunerea de arestare a fostei șefe a DIICOT că Alina Bica a subordonat DIICOT intereselor lui Ovidiu Tender, a pus procurorii de ședință să depună concluzii favorabile în procesul acestuia și chiar să semneze un proces-verbal că vor proceda așa.

„Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul șef DIICOT, Bica Alina Mihaela, după preluarea funcției, în anul 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender Ovidiu, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție”, se arată în referatul obținut de MEDIAFAX.

Practic, notează anchetatorii DNA în continuare, odată ce a ajuns la conducerea DIICOT, Bica „a înțeles să subordoneze instituția pe care o conduce interesului inculpatului Tender Ovidiu”, în dosarul RAFO-Carom.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a formulat la rândul său, vineri, un denunț împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o fostului procuror-șef al DIICOT, sub formă de acțiuni, printr-un intermediar.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.