Mizele scandalului de la Medicina din Târgu Mureș, prin ochii studenților: ce au de împărțit maghiarii cu românii

Înființarea unei linii de învățământ în limba maghiară, la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, a împărțit apele universitare pe plan local, dar a și creat vijelii politice la București. Gândul a stat de vorbă cu lidera studenților maghiari și cu unul dintre liderii studenților români, pentru a afla care este mărul discordiei.

Studenții români de la Târgu Mureș au ieșit în stradă să protesteze împotriva deciziei de a scinda Universitatea în două, lucru care de altfel s-a întâmplat astăzi prin hotărâre de Guvern, spunând că se tem că UMF se va dezintegra, nemaiîndeplinind criteriile legale de calitate în învățământ. UDMR i-a acuzat că sunt manipulați politic.

EXCLUSIV Cum ar putea parteneriatele cu China să revitalizeze România. Viorica Dăncilă explică pentru Gândul, după Forumul pentru Cooperare Economică România-China

18:09

FLASH NEWS Grindeanu dezvăluie cât de pregătit este PSD pentru alegerile anticipate: „Cei care încearcă să ne sape groapa vor pica ei în ea”

18:07

Studenții unguri nu au ieșit pe străzi, spunând că preferă să rezolve problema prin discuții și negocieri. Ei spun că vor să învețe integral în maghiară, pentru a înțelege materia mai bine și pentru a ieși doctori mai buni. Trebuie spus că ei au deja acest drept la cursurile teoretice, însă nu și la cele practice, pe care le fac la comun cu studenții români, în limba română, din lipsă de cadre didactice.

Pe de altă parte, contrele politice pe acest subiect, din ultimele zile, au acoperit însuși subiectul. Opoziția acuză Guvernul că face jocul UDMR și amenință cu o moțiune de cenzură. Primarul PDL din Târgu Mureș, Dorin Florea, a acuzat UDMR că a făcut valuri pentru că scade în sondaje și a vrut să dea bine la electoratul maghiar. La nivel central, PDL s-a plâns că este „șantajat” de UDMR cu această problemă, periclitând deciziile guvernamentale ale Coaliției.

Nimeni nu a pus în context faptul că, exact în ziua când UDMR a ridicat pe tapet problema de la Târgu Mureș, pastorul Laszlo Tokes a demisionat din Uniune, acuzându-i pe liderii maghiari de corupție și de „sete de putere” și declanșând astfel oficial lupta pe electoratul maghiar, dintre propria formațiune politică și UDMR.

Studenții maghiari: „Credem că așa am fi doctori mult mai buni”

Dreptul studenților maghiari de a avea o linie de învățământ în limba maternă la UMF Târgu Mureș este garantat de noua lege a educației naționale. În toate universitățile definite ca multiculturale, acest drept este garantat prin lege, iar studenții maghiari de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj sau cei de la Universitatea de Arte din Târgu Mureș se bucură deja de el. La UMF, conducerea Universității nu a aprobat această linie în limba maghiară, de unde și nemulțumirea studenților maghiari.

„Pentru noi este mult mai ușor să înțelegem materia și terminologia în limba maghiară. Este un domeniu foarte greu. Dacă am învăța și practica în maghiară, credem că am fi doctori mult mai buni. Vom învăța apoi și terminologia în limba română„, a explicat pentru gândul Hlavathy Katalin, lidera Asociației Studenților Maghiari din Târgu Mureș.

Ea susține că acuzele studenților români, care îi întreabă cum vor trata pacienți din România, dacă învață medicina în limba maghiară, nu se susțin: „Nu este vorba că nu înșelegem limba română. Oricum, mulți vom lucra în clinici mixte după ce absolvim. Nu este adevărat că pierdem contactul cu pacienții români și nici că vom avea probleme cu fișele de observație”.

Studenții maghiari vor fi liniștiți doar când vor vedea înființată linia de învățământ în limba maghiară, la UMF. „Profesorii văd mai bine dacă se poate. Dar dacă trebuie să așteptăm încă un an sau nu știu cât, noi susținem că este ilegal, pentru că legea ne garantează acest drept”, mai spune Hlavathy Katalin.

Studenții români: „Dacă ne separăm, nu mai îndeplinim condițiile de acreditare. Vorbim de viitorul nostru”

Vicepreședintele Ligii Studenților din Târgu Mureș, Nucu Marica, a explicat pentru gândul că „nu este vorba despre un conflict etnic”: „Pe noi nu ne interesează, până la urmă vom fi colegi mai târziu. Dar vom mai avea această șansă dacă nu vom fi o universitate acreditată? Ei vor o instituție separată. Asta nu ar fi o problemă, dar până unde sunt drepturile minorității respectate și drepturile majorității încălcate? Dacă se poate face, cu cea mai mare plăcere, dar până nu e sigur că se respectă criteriile de acreditare, nu”.

Nucu Marica a explicat că înființarea liniei de învățământ în limba maghiară presupune practic crearea unei instituții universitare separate. Și aici intervine marea problemă: criteriile de calitate în învățământ, garantate de acreditarea obținută de la ARACIS, riscă să nu mai fie îndeplinite, iar UMF să-și piardă dreptul de a organiza licență sau de a avea diplome recunoscute oficial.

„Momentan, noi suntem împreună, 200 de studenți români, 200 de studenți maghiari, iar din lipsă de cadre didactice, am obținut acreditarea la comun. Dacă ne separăm, nu mai putem îndeplini condițiile de acreditare. Este temerea noastră foarte concretă, care ni s-a confirmat juridic”, spune Marica.

Criteriile de acreditare stabilite de ARACIS sunt foarte dure, unul dintre ele fiind și existența unui cadru didactic la 5 studenți, precum și a unui anumit număr de profesori, de conferențiari și de lectori.

Riscul dezintegrării UMF a fost confirmat astăzi chiar de președintele ARACIS, care a spus că situația de la Târgu Mureș seamănă cu „transformarea unui cal în doi măgari”.

Președintele ARACIS, Ioan Curtu, a declarat, marți, că situația de la UMF Târgu Mureș ar putea semăna cu transformarea unui cal în doi măgari.

„La noi, când am evaluat, am ținut cont de corpul profesoral, de studenți, bază materială, cercetare științifică. Acum, când spargi sau o desfaci, clar că trebuie evaluată fiecare parte și s-ar putea să nu îndeplinească toate criteriile”, a spus Ioan Curtu, președintele ARACIS.

Tensiunile de la Târgu Mureș: „Ne bănuim reciproc”

Totodată, Nucu Marica recunoaște că studenții români își pun întrebări legate de legitimitatea demersului colegilor maghiari: „Universitatea trebuie să garanteze că absolvenții vor fi absorbiți de piața muncii din România. Cum va fi asta posibil, dacă ei învață integral în maghiară?”.

„Tensiunea există în Universitate, pentru că toată lumea așteaptă să vadă cum se va rezolva problema”, recunoaște Hlavathy Katalin.

„E o tensiune creată artificial, întreținută de anumite medii politice, care nu face bine. Ne bănuim reciproc. Dar și studenții maghiari, și cei români își apără drepturile. Tot medici o să fie până la urmă”, spune Nucu Marica.