MJ: Din 2000 până în prezent s-au adoptat aproximativ 49.000 de acte normative

Ministerul Justiției afirmă, într-un comunicat de marți seara, că din 2000 până în prezent s-au adoptat aproximativ 49.000 de acte normative, multe dintre acestea reglementând situații juridice similare sau chiar identice, iar altele au fost modificate făcând dificilă urmărirea evoluției legislative

Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, a prezentat în sedința Guvernului din data de 27 noiembrie, un memorandum cu tema „Adoptarea măsurilor necesare asigurării unui cadru normativ care să răspundă exigențelor referitoare la accesibilitatea și previzibilitatea normei de drept. Implicațiile adoptării Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Codul penal asupra republicării unor acte normative”, informează, marți, Ministerul Justiției.

Memorandumul a avut ca punct de plecare analiza efectuată la nivelul Ministerului Justiției, cu sprijinul Consiliului Legislativ, în legătură cu realitatea normativă cu care se confruntă România în ultima perioadă.

ACTUALITATE Piedone a închis o grădiniță din București din cauză că 11 copii și o educatoare au ajuns la spital cu stări de rău

21:06

VIDEO Guvernul Franței, vizat de MOȚIUNE de cenzură din cauza sistemului pensiilor /„Respectarea cuvântului dat este baza sistemului nostru democratic”

20:51

În mod concret, în urma analizei cadrului normativ începând cu anul 2000 și până în prezent s-a constatat că fost adoptate aproximativ 49.000 de acte normative, dintre care: 5.881 legi; 2.154 ordonanțe de urgență ale Guvernului; 821 ordonanțe ale Guvernului; 20.528 hotărâri ale Guvernului; 19.616 ordine.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Legislativ, fondul activ al legislației României cuprinde 13.317 acte normative de bază, în vigoare sau neabrogate expres, dintre care: 4.206 legi și decrete-lege; 826 ordonanțe de urgență ale Guvernului; 575 ordonanțe ale Guvernului; 7424 hotărâri ale Guvernului; 56 hotărâri ale consiliului de miniștri; 230 alte acte normative (decrete ale Consiliului de Stat, decrete prezidențiale, decrete).

Multe dintre aceste norme reglementează situații juridice similare sau chiar identice pentru care nu s-ar justifica emiterea unor reglementări distincte. De asemenea, foarte multe acte normative au suferit multiple modificări în intervale de timp foarte scurte, făcând dificilă urmărirea evoluției legislative de către destinatarul normei.

Astfel, se poate concluziona că suntem în prezența unui exces legislativ, de natură să determine lipsa de previzibilitate a normei de drept și dificultatea aplicării acesteia.

În aceste condiții, Memorandumul propune elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii sistematice și coerente, susținută de Guvernului României – Strategia privind asanarea cadrului legislativ în vigoare.

Strategia ar urma să fie pusă în aplicare pe durata a 3 ani de la data aprobării ei, demersurile instituționale urmând a fi coordonate de Secretariatul General al Guvernului, prin Direcția pregătire ședințe ale Guvernului.

Ministerul Justiției va sprijini aplicarea acestei Strategii, alături de Consiliul Legislativ, principala instituție cu competențe în domeniu.

Strategia privind asanarea cadrului legislativ în vigoare este structurată pe următoarele categorii de măsuri: 1. Folosirea instituției republicării, în scopul simplificării aplicării reglementărilor care au suferit modificări multiple și succesive; 2. Înlăturarea paralelismelor în reglementare; 3. Asanarea legislației, în condițiile în care, la acest moment, în legislația națională există o serie de dispoziții legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea în vigoare; 4. Alte măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei privind asanarea cadrului legislativ în vigoare, precum: inventarierea tuturor actelor normative, la nivel de lege, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului asupra cărora s-a intervenit legislativ în ultimii ani și care nu conțin dispoziții de republicare; înlocuirea unor acte normative care, datorită numeroaselor intervenții legislative prezintă dificultăți în aplicare; promovarea unui act legislativ care să constituie temei de republicare pentru toate actele normative modificate substanțial, având în vedere că unele dintre aceste acte nu au un astfel de temei; concentrarea unor acte normative dintr-un anumit domeniu într-o reglementare unică.

O situație specială prezentată în cadrul Memorandumului o constituie actele normative modificate/completate prin Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Cu privire la acest aspect, având în vedere intervalul de timp până la intrarea în vigoare a noilor reglementări în materie penală (1 februarie 2014), memorandumul propune două categorii de măsuri de ordin legislativ:

Pentru evitarea apariției unor eventuale tulburări în procesul de aplicare a legilor speciale, republicarea actelor normative modificate prin art. 23 – 234 din Legea 187/2012 să aibă loc după intrarea în vigoare a noii reglementări în materia dreptului penal substanțial.

Orice modificare, completare sau abrogare a normelor juridice cuprinse în actele normative prevăzute la art. 23 – 234 din Legea 187/2012, precum și orice republicare a acestor acte normative să aibă în vedere soluțiile deja agreate și adoptate prin legea de punere în aplicare a noului Cod penal.