O nouă lege schimbă regulile în cazul rechizițiilor publice. Ce se va întâmpla cu bunurile și proprietățile românilor în timpul exercițiilor militare

Proiectul de lege prevede că în timpul acestor manevre militare pe timp de pace, unii cetățeni români și anumite categorii din bunurile lor (clădiri, terenuri, mijloace de transport, animale sau utilaje) sunt la dispoziția autorităților, temporar și în mod voluntar.

Cetățenii români de care autoritățile consideră că au nevoie, precum și anumite categorii de bunuri ale lor, precum clădiri, terenuri, mijloace de transport sau utilaje, pot fi mobilizați, respectiv bunurile rechiziționate temporar, și pe timp de pace, în timpul antrenamentelor și exercițiilor militare, conform unui proiect de lege al MAI, care vrea să modifice legea 132/1997 privind privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.

În prezent, legea prevede că rechiziționarea temporară a bunurilor și mobilizarea cetățenilor are loc doar pe timp de război, de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, pe perioada stării de asediu, de urgență sau pentru prevenirea și înlăturarea dezastrelor, în funcție de listele de rechiziționare planificate în prealabil de autorități.

O altă nouate introdusă de proiectul de lege este că, pentru a simplifica aceste demersuri, se introduce o procedură prealabilă prin care statul să se înțeleagă cu cetățenii în cauză, asupra modului în care le sunt folosite bunurile aflate în proprietate și asupra banilor plătiți pentru folosire sau pentru despăgubire, în caz de pagube. În cazul în care bunurile dorite de stat nu se află pe lista de rechiziționare planificată, autoritățile pot apela la această procedură simplificată, prin care să încheie un contract bazat pe un acord amiabil, în regim de urgență, în care să convină cu cetățenii asupra bunurilor rechiziționate și a prețului.

În forma actuală a legii în vigoare, nu există o formă de despăgubire sau remunerare în cazul rechiziționării bunurilor de la cetățeni.

În cazul antrenamentelor și exercițiilor militare, cetățenii pot refuza să participe la activități sau să le fie rechiziționate bunurile, fără să existe urmări – în cazul stării de război, de urgență, de mobilizare sau a dezastrelor, refuzul se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, conform proiectului de lege.

„Pentru exerciții și antrenamente, acolo unde este pe bază de voluntariat și convenție încheiată, se aplică dorința omului. Unde e obligatoriu, se aplică pedeapsa”, au explicat juriști din MAI pentru gândul ce se întâmplă dacă nu ești de acord ca autoritățile să te folosească pe tine sau bunurile tale, în timpul exercițiilor și antrenamentelor militare.

De asemenea, limita de vârstă până la care cetățenii români pot fi mobilizați, în situațiile de mai sus, urmează să crească, conform proiectului MAI: pentru bărbați, limita va fi de 16-65 de ani, iar pentru femei 16-63 de ani. Legea actuală prevede limita de 60 de ani la bărbați și 55 de ani la femei.

Proiectul de lege arată că „pe durata concentrării sau a antrenamentelor/exercițiilor de mobilizare, ce presupun executarea de trageri, manevre militare și operațiuni în ansamblu, care comportă instrucția trupelor, operatorii economici, instituțiile publice, precum și alte persoane juridice și fizice pot pune la dispoziția autorităților publice abilitate prin prezenta lege, pe bază voluntară, prin convenția părților, încheiată pe o perioadă determinată și în limita creditelor de angajament, bunuri neconsumptibile planificate a fi rechiziționate, în scopul verificării stadiului pregătirii în domeniu”.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE INTEGRAL

Pe lista bunurilor care pot fi rechiziționate temporar de stat, pe timp de război, stare de urgență, în caz de dezastru și, conform propunerii MAI, și în timpul antrenamentelor și exercițiilor militare, se numără: clădiri, terenuri, mijloace de transport, mijloace de comunicații, surse de alimentare energetice, tehnică de calcul, materiale de construcții, tipografice, audiovizuale, carburanți și utilaje pentru transportul și depozitarea lor, alimente și materiale pentru preparat și distribuit hrană, animale, furaje, tehnică, aparatură și medicamente de uz uman și veterinar.

MAI explică, în motivarea proiectului de lege, că înțelegerea prealabilă între stat și cetățeni, privind mobilizarea lor sau rechiziționarea unor bunuri, este „o procedură simplificată rapidă de punere la dispoziție a resurselor în baza unui acord de voințe încheiat amiabil în regim de urgență, de îndată ce autoritatea publică împuternicită și persoana deținătoare a bunului sau persoana fizică chemată pentru prestări de servicii, convin asupra bunului și prețului ori remunerației, în limita unui plafon stabilit de Comisia Centrală de Rechiziții”.

MAI susține că această soluție a avut ca sursă de inspirație Codul Apărării din Franța, actualizat în 2013.
MAI arată că această propunere legislativă „se bazează pe o serie de „lecții învățate” cu ocazia deselor blocaje identificate pe perioada situațiilor de urgență ori a exercițiilor multinaționale desfășurate pe teritoriul național”. Propunerea vizează îmbunătățirea activității de pregătire și desfășurare a rechizițiilor de bunuri, precum și a chemării persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public, ca măsuri excepționale de asigurare a resurselor, materiale și umane, necesare forțelor destinate apărării naționale ori celor de protecție civilă, precum și autorităților publice împuternicite, mai explică MAI.

Prin modificările propuse de MAI, se dorește și excluderea de la planificarea bunurilor ce pot fi rechiziționate a tehnicii de calcul și a bunurilor de valoare mică, care sunt greu identificabile de operatorii economici.

Firmele, obligate să dea datele angajaților

Proiectul de lege nuanțează de asemenea și obligația firmelor de a furniza structurilor teritoriale care se ocupă cu organizarea planificării rechizițiilor și mobilizării de persoane, obligație prezentă și în legea actuală.

Astfel, proiectul legislativ arată că „angajatorii comunică, la solicitarea structurilor teritoriale pentru probleme speciale, datele de evidență ale salariaților proprii, în principal, date privind numele și prenumele, prenumele tatălui, codul numeric personal, meseria, locul de muncă și domiciliul acestora, inclusiv pentru persoanele fără obligații militare, ce îndeplinesc condițiile de vârstă prevăzute la art. 8 alin. (1) din prezenta lege.”

Propunerea MAI vine și să adauge la Codul Penal, propunând pedeapsa cu închisoarea în cazul refuzului „nejustificat” de a pune la dispoziția forțelor armate pe perioada declarării stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, a stării de război, precum și pe perioada instituirii stării de asediu sau de urgență, a bunurilor legal rechiziționate ori sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații.

Acest lucru se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, scrie în proiectul legislativ al MAI. Până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, acest lucru constituia infracțiune, însă limitele de pedeapsă erau mai mici, existând și posibilitatea amenzii penale în loc de închisoare. În noul Cod Penal, infracțiunea nu se mai regăsește.

Inchide