OBICEIURI DE PAȘTE 2013: Ouă cu mărgele, fete stropite cu parfum și haine noi, tradiții de Paște în Bistrița-Năsăud

În unele zone din Bistrița-Năsăud, de Paște, ouăle sunt vospite cu coji de ceapă, apoi împodobite cu mărgele care le oferă un farmec aparte. În ziua de Paște există obiceiul, la copii mai ales, să „ciocănească” ouăle cu banul, iar tradiția spune că învingătorul va avea o viață îmbelșugată.

În Bistrița-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La țară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o bucată de ciorap cu trifoi, talpa-gâștei, păpădii sau alte plante și introduse într-o fiertură de coji de ceapă roșie. Odată fierte, ele au și decorațiuni rezultatele din urmele pe care le lasă plantele pe coajă.

În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecționează costume populare cusute cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroșite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le oferă protecție și un farmec aparte.

ANALIZĂ EXCLUSIV Ce înseamnă înfrângerea lui Trump care se prefigurează și cum va arăta războiul politic. Ce le poate face Trump democraților și democrații lui

06:41

FLASH NEWS Reacția lui Donald Trump după rezultatele slabe de la alegerile din SUA: „Dacă eram eu pe buletinul de vot, am fi câștigat”. Ce spune președintele SUA despre succesul democraților

06:36

Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea și se coase pe un șir care împrejmuiește oul ca o armură.

În Sâmbăta Mare, în Bistrița-Năsăud, gospodinele fac în cuptor pască dulce și sărată, dar și cozonac. Pasca sărată este făcută în special în satele în care trăiesc etnici maghiari și germani, rețeta fiind luată de la aceștia, iar cea dulce în zona de nord a județului, în satele învecinate cu Bucovina. Pasca sărată este mâncată ca aperitiv, iar cea dulce ca desert.

În noaptea de Înviere, oamenii duc la biserică un coș cu ouă roșii, pască și slănină, pentru ca bucatele să fie sfințite de preot. În ziua de Paște, mulți merg la biserică îmbrăcați în costume populare care au cel puțin un obiect vestimentar nou.

Tot în prima zi de Paște, de dimineață, în satele de pe Valea Bârgăului și de pe Valea Sălăuței, copiii merg din casă în casă să le ureze oamenilor sărbători fericite și să vestească Învierea Domnului. Obiceiul se numește „În pciez” și reprezintă o întrecere între copii să adune cât mai multe ouă vopsite.

În după-amiaza zilei de Paște, copiii, mai ales, se adună în curtea bisericii, după Vecernie, să „ciocănească” ouăle cu banul, miza jocului fiind atât oul care poate fi câștigat de cel care îl nimerește cu moneda, cât și banii puși în joc. Obiceiul este foarte vechi și practicat în mai multe sate din județ. Copiii așază pe pământ câte ou roșu, iar de la un metru distanță aruncă bani spre el. Cel care reușește să înfigă banul în ou, primește atât oul, cât și restul monedelor. Tradiția spune că învingătorul va avea o viață îmbelșugată.

În a doua zi de Paște, fetele din Bistrița-Năsăud sunt stropite cu parfum, obicei preluat de la germani și maghiari. La țară, fetele erau udate cu găleți pline cu apă, însă în timp, s-a renunțat la această practică în favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică și la oraș.

„Udătorii” își aleg cu grijă fetele pe care le stropesc cu parfum. De regulă, merg la casele celor pe care le simpatizează și se străduiesc să le impresioneze cu un parfum scump. Se mai întâmplă însă ca, în glumă, în sticluțe de parfum să fie pusă doar apă, pe care udătorii o toarnă cu generozitate pe câte o fată ca să se amuze de reacția ei, speriată că va trebui să-și schimbe hainele din cauza mirosului puternic. Obiceiul udatului este unul cât se poate de amuzant și, de regulă, se încheie cu câte o petrecere pe la casa fetelor cu mulți udători sau admiratori.

(Cristiana Sabău, [email protected])