• Publicat:
Știri

Preferințele alimentare ale românilor în 2018: am dat cerealele, zahărul, grăsimile vegetale/animale și cartofii pe legume și fructe

Preferințele alimentare ale românilor în 2018: am dat cerealele, zahărul, grăsimile vegetale/animale și cartofii pe legume și fructe
Față de 2017, în anul 2018, consumul mediu net, zilnic, pe locuitor, a fost constituit în proporție de 60,1% din produse de origine vegetală și de 39,9% din produse de origine animală, potrivit lucrării științifice „Disponibilitățile de consum ale populației în anul 2018", realizată de Institutul Național de Statistică (INS).

„Se remarcă o creștere a consumului mediu anual la unele produse de origine vegetală cu pondere mare în alimentația populației din România”, se precizează în document, analiștii făcând referire în acest caz la legume și produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe, pepeni, fructe și produse din fructe (în echivalent fructe proaspete).

În contrapartidă, s-au înregistrat scăderi la cereale și produse din cereale (în echivalent cereale boabe), cartofi, zahăr și produse din zahar (în echivalent zahăr rafinat), respectiv grasimi vegetale (greutate brută).

„În ceea ce privește consumul de produse de origine animală, se remarcă atât creșteri cât și scăderi la componentele de bază”, apreciază analiștii INS. Majorările constatate în acest caz se datorează în principal creșterii consumului mediu anual de carne și produse din carne de porcine, cât și consumului mediu anual de carne și produse din carne de pasăre.

De asemenea, potrivit sursei citate, s-a constatat o creștere a consumului mediu anual de lapte și produse din lapte, o scădere a consumului mediu anual de ouă, o tendință de creștere a consumului mediu anual de pește și produse din pește, precum și o scădere ușoară a consumului mediu anual de grăsimi animale (greutate brută).

Tomatele, în top! Mai multă carne cu legume și mai puțini carbohidrați!

Conform cifrelor prezentate în document, cel mai probabil, salatele au reprezentat meniul principal al românilor, de vreme ce consumul mediu anual de legume, produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe și pepeni, pe locuitor, au înregistrat o creștere de 14,4 kg, față de anul precedent. Conform datelor de mai jos, majorările principale au fost reprezentate de ingredientele unei salate asezonate.

Această evoluție, spun analiștii, s-a datorat creșterii consumurilor medii anuale pe locuitor de tomate (+3,8 kg), ceapă uscată (+2,8 kg), varză (+1,9 kg), leguminoase boabe (+1,7 kg), pepeni (+1,3 kg), alte legume (+1,3 kg), rădăcinoase comestibile (+1,1 kg), castraveți (+0,8 kg), ardei (+0,7 kg) și usturoi uscat (+0,1 kg).

Pe de altă parte, ingredientele unei garnituri obișnuite de friptură sunt în scădere. Astfel, s-au înregistrat scăderi ale consumurilor medii anuale pe locuitor la mazăre verde (-0,7 kg) și fasole verde (-0,4 kg). Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a scăzut și el cu 1,1 kg în anul 2018, comparativ cu anul precedent.

„Consumul mediu anual de produse de origine animală, pe locuitor, a înregistrat atât creșteri, cât și scăderi la majoritatea componentelor”, spun specialiștii INS.

Consumul mediu anual de carne produse din carne și organe comestibile (în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg, mai afirmă sursele citate.

Concret, s-au înregistrat creșteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne și produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasăre (+2,0 kg), de bovine (+0,3 kg) și la alte feluri de carne (+1,0 kg).

Pe de altă parte, scăderi s-au înregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de organe comestibile (-0,2 kg) și la cel de carne și produse din carne de ovine-caprine (-0,1 kg).

Consumul mediu anual, pe locuitor, de pește și produse din pește (în echivalent pește proaspăt) a  crescut cu 0,4 kg față de anul 2017.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte și produse din lapte, în  echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri în anul 2018.

Și consumul mediu anual de uleiuri vegetale, pe locuitor, a crescut cu 0,2 kg în anul 2018, comparativ cu anul precedent

În contrapartidă, consumul mediu anual, pe locuitor, de ouă a scăzut cu 19 bucăți față de anul precedent.

Nu în ultimul rând, consumul mediu anual de cereale și produse din cereale (în echivalent boabe) pe locuitor, a înregistrat o scădere de 2,8 kg față de anul precedent.

Atât consumul mediu anual de grâu și secară, respectiv de produse din grâu și secară (în echivalent boabe) pe locuitor, cât și consumul mediu anual de porumb și produse din porumb (în echivalent boabe) pe locuitor, au înregistrat scăderi de 1,4 kg, respectiv de 1,3 kg.

Comparativ cu anul precedent, consumul mediu anual de orez, pe locuitor, a scăzut cu 0,1 kg.

Cu alte cuvinte, românii au redus carbohidrații și au mers pe consumul de salate și carne!

Ce avem la desert – fructe în loc de zahăr și dulciuri

Nu în ultimul rând, analiștii INS au precizat că, anual, consumul mediu de fructe și produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) în anul 2018, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creșterii consumului mediu anual pe locuitor de mere (+5,4 kg), prune (+2,3 kg), diverse fructe indigene (+2,0 kg), cireșe-vișine (+1,7 kg) și struguri (+0,6 kg).

Scăderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au înregistrat la piersici-nectarine (-1,2 kg).

Consumul mediu anual al tuturor componentelor grupei diverse fructe indigene (nuci, caise-zarzăre, pere și alte fructe indigene) a fost în creștere.

La categoria fructe meridionale și exotice, față de anul  precedent s-au înregistrat creșteri la consumul mediu anual, pe locuitor, cu 3,9 kg.

Preferințele românilor în ceea ce privește dulciurile și zahărul nu arată tocmai bine, în ciuda nivelului de obezitate înregistrat la noi în țară. Astfel, conform datelor INS, consumul mediu anual de zahăr și produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat), pe locuitor, a scăzut cu 0,3 kg în anul 2018, comparativ cu anul 2017. Consumul mediu anual de grăsimi vegetale, pe locuitor, a scăzut comparativ cu anul precedent. Concret, consumul mediu anual de margarină, pe locuitor, a scăzut cu 0,7 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent.

În anul 2018, consumul mediu zilnic de calorii a înregistrat o creștere (+52 calorii) față de anul precedent. Consumul mediu zilnic de calorii de origine vegetală a crescut cu 24 calorii și consumul  mediu zilnic de calorii de origine animală a crescut cu 28 calorii, se mai precizează în document.

Pentru realizarea funcțiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) și factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide și lipide, proteinele având un rol deosebit în creștere.

Conform unor studii referitoare la nutriție, proporția substanțelor nutritive într-o rație calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de 10 – 15% (13% în medie) proteine, 25 – 30% (28% în medie) lipide, respectiv de 55 – 65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2018, poate fi considerat echilibrat și s-a situat peste medie la proteine, proporția caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii fiind de 13,6%.

În cazul lipidelor, consumul mediu zilnic s-a situat și de această peste medie, depășind ușor limita
superioară, astfel că proporția caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%.

În fine, consumul mediu zilnic este sub medie în cazul glucidelor. Proporția caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%, potrivit raportului INS.

Sursă foto: Pixabay

 

Inchide