Pro Patrimonio: Ministerul Culturii blochează includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Reprezentanții Pro Patrimonio acuză Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO și reclamă secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic, pentru care fundația ar fi plătit 10.000 de lire sterline.

Arhitectul Șerban Cantacuzino, reprezentant al fundației Pro Patrimonio, a susținut, luni, într-o conferință, că încercarea de a include patrimoniul Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost făcută în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondială a ariilor protejate.

În acest scop, a precizat Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Masivul Cârnic, în care se află sectorul minier cu același nume, se află la sud-est de Roșia Montană.

Șerban Cantacuzino a explicat că a fost contactat, la Londra, de reprezentanți ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat că își doresc salvarea patrimoniului de la Roșia Montană și că vor să pregătească dosarul necesar procesului de includere, însă ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.

„Relațiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea când ministerul voia includerea patrimoniului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci când ministru era Kelemen Hunor”, a declarat Șerban Cantacuzino.

Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabilește „cât de important este acest patrimoniu” a dispărut sau este considerat secret, fundația neprimind niciodată vreun exemplar al respectivului document.

„Profesori arheologi de la universitățile de Oxford și Leicester au vizitat Roșia Montană și au scris raportul. Eu am adunat vreo 10.000 de lire sterline și am plătit raportul pe care nu l-am primit niciodată”, a mai spus Șerban Cantacuzino, care susține că fundația a dat în judecată Ministerul Culturii pe Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în încercarea de a recupera o copie a documentului.

Afirmațiile au fost făcute la conferința „Adevărul despre patrimoniul istoric de la Roșia Montană: ce nu spun Daniel Barbu, ministrul Culturii și Gold Corporation”, ocazie cu care a fost prezentată și poziția Ordinului Arhitecților din România (OAR) referitoare la sustenabilitatea proiectului Gold Corporation din punct de vedere al patrimoniului istoric.

Cu acest prilej, Șerban Sturdza, vicepreședinte al OAR și director executiv al Fundației Pro Patrimonio, susține că prin implementarea proiectului minier de la Roșia Montană va fi distrusă o suprafață de peste 20 de kilometri pătrați.

Includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.

Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege, miniștrii Dan Șova, Rovana Plumb, Daniel Barbu și directorul ANRM Gheorghe Duțu.

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat, luni, la audierile din Comisia comună specială pentru Roșia Montană, că RMGC i-a înmânat estimări din care reiese că ar fi investit 32 de milioane de dolari la Roșia Montană, el arătând că statul român nu are o autoritate care să confirme suma.

Barbu a spus, pe de altă parte, că RMGC a restaurat deja 20 de imobile monument istoric dintre cele 41 care beneficiază de acest statut, dar doar imobile care îi aparțin.