Procurorii cer o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru torționarul Alexandru Vișinescu

Procurorii au cerut, marți, la Curtea de Apel București, unde este judecat Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, ca acesta să execute 25 de ani de închisoare, pedeapsa maximă prevăzută pentru tratamente neomenoase în vechiul Cod penal.

În noul Cod penal, acestei infracțiuni îi corespunde cea de crime împotriva umanității, ce are prevăzută pedeapsa de închisoare pe viață, însă, cum Vișinescu are peste 65 de ani, nu se poate cere o astfel de pedeapsă.

Astfel, procurorii au cerut pedeapsa mai favorabilă de 25 de ani de închisoare, încadrând faptele conform vechiului Cod penal.

Procurorii Parchetului instanței supreme au arătat că Vișinescu se face vinovat de infracțiunea de care este acuzat și că faptele sale au fost probate prin mărturii, documente de arhivă și alte documente adunate pe parcursul întregului proces.

POLITICĂ Politico: Noul rival care o împinge pe Meloni să se întoarcă la „rădăcinile” sale de extremă dreaptă. Partidul lui Vannacci a trecut de 7% în sondaje

09:34

REACȚIE Oana Gheorghiu a reacționat după atacul asupra ambulanței: ”TikTok-ul fură creiere”

09:08

CITEȘTE AICI PROFILUL COMPLET AL LUI VIȘINESCU

Reacția unuia dintre cei doi supraviețuitori de la Râmnicu Sărat, când Gândul i-a arătat poza la zi a lui Vișinescu

Radiografia completă a Gulagului românesc – 35 de torționari ai regimului comunist sunt acum anchetați

Anchetatorii consideră că în cazul fostului torționar se impune o pedeapsă atât de mare pentru că acesta avea posibilitatea să evite derularea unui regim de exterminare în Penitenciarul Râmnicu Sărat, dar nu a făcut-o, el având puterea să decidă asupra sorților celor care au murit în închisoarea comunistă.

Totodată, anchetatorii au solicitat instanței degradarea militară a lui Vișinescu, care are gradul de locotenent colonel în rezervă.

Procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au trimis în judecată pe Alexandru Vișinescu pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Procesul lui Alexandru Vișinescu a început în 24 septembrie 2014.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentată de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vișinescu, deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate, a arătat Parchetul instanței supreme.

„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv, condițiile de detenție inumane, relele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Principalele categorii de deținuți aflate în penitenciar, așa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vișinescu adresată Consiliului Securității Statului din 1967, erau foști conducători în guvernele burghezo-moșierești și în conducerile PNȚ și PNL, foști conducători ai diverselor organizații subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foști conducători ai diverselor secte religioase și alte cazuri mai izolate.

Regimul impus de Vișinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condițiile minime de supraviețuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentințele se întindeau pe o perioadă care depășea zece ani.

„Decesul deținuților survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceștia erau torturați fizic și psihic”, au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificați 138 de deținuți care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vișinescu.

Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcția de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a deținut poziții în sistemul penitenciar, activând în unitățile Mislea și Jilava, la începutul anilor ’50.

Vișinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităților de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcția de inspector în cadrul aparatului central al Direcției Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 și 1976, a deținut funcții de conducere în cadrul închisorilor Ploiești și Ilfov și a predat la școala de subofițeri de penitenciare.

În prezent, el trăiește într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.