Programul național de transplant a rămas fără bani. CAZUL LUI ADRIAN, românul care așteaptă RECTIFICAREA BUGETARĂ ca să trăiască

Deși 2013 este „anul României în materie de transplant”, potrivit șefului Clinicii de chirurgie și transplant hepatic Fundeni, Irinel Popescu, fondurile alocate de Ministerul Sănătății programului național s-au epuizat. Despre o suplimentare a acestora se poate vorbi cel mai devreme în luna iulie, când s-ar putea aproba o nouă rectificare bugetară, a anunțat – în cadrul emsiunii „După 20 de ani”, difuzată duminică, de la ora 10.00, de Pro TV, – secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat. Până atunci, sute de români cu boli grave așteaptă fie un donator, fie bani de la stat ca să poată face un transplant în străinătate.

Despre rezultatele și viitorul programului de transplant în România au vorbit șeful Clinicii de chirurgie și transplant hepatic Fundeni, Irinel Popescu, oficialul de la Sănătate Raed Arafat și jurnaliștii Cristian Leonte, moderatorul emisiunii, Claudiu Pândaru (gândul.info), Cristian Hostiuc (Ziarul Financiar) și Adriana Stere (Știrile ProTv).

După ce, ca urmare a campaniei Știrilor Pro Tv „Există viață după moarte”, numărul donatorilor a explodat – „Este pentru prima dată când simțim în mod direct că programul poate funcționa la parametri apropiați de necesitățile patologiei din România”, afirmă prof. conf. Irinel Popescu, – s-a ajuns inevitabil și la problema banilor pentru finanțarea acestor programe.

„Nu mai sunt bani pentru că am avut o explozie de donatori. Nimeni nu se astepta la această creștere, așadar acum trebuie să așteptăm să se coordoneze și finanțele din sistem”, explică situația secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat, într-o intervenție telefonică în emisiune.

„Aprobarea ordinului prin care s-au nominalizat coordonatorii de transplant la secțiile de Terapie Intensivă și s-a ameliorat organizarea pentru o recunoaștere a bolnavilor potențial donatori, a dus la această explozie care a necesitat și a consumat mai mulți bani. Știu chiar de la domnul ministru că, viitoarea rectificare prevede completarea sumei alocate programului de transplant anul acesta”, a afirmat Arafat, precizând că solicitări de rectificare bugetară Ministerul Sănătății a primit, dar că – potrivit legii – rectificarea nu se poate face în primul semestru al anului.

Ce se întâmplă când e nevoie de bani iar transplantul nu se poate face în țară

Decizii care implică bani așteaptă și Adrian Popa, al cărui caz a fost prezentat în emisiunea „După 20 de ani”. Bărbatul are nevoie de transplant bipulmonar urgent. Pentru că transplantul nu se poate face în țară, statul e obligat să plătească intervenția peste hotare.

Cu dosarul deja depus la minister, Adrian, aflat în ultimul stadiu al bolii, a plecat în aprilie la clinica AKH din Viena. Este apt pentru un transplant bipulmonar și va intra pe lista de așteptare activă îndată ce statul va vira în contul spitalului suma de 120.000 de euro. În urmă cu câteva zile însă, soția bărbatului a primit o hârtie oficială de la MS – finanțarea nu i-a fost aprobată. Familia Popa trebuie să aștepte suplimentarea bugetului pentru tratament în străinătate. Banii alocați până la acest moment sunt deja cheltuiți pentru transplant medular, iar alte cereri pentru transplant sunt în așteptare.

„Lista persoanelor care solicită tratament pentru leucemie, transplant medular, fie pentru operații care nu se fac în țară este mult peste nivelul sumei alocate la finanțare semestrial sau trimestrial”, a explicat Raed Arafat. „Ne aflăm într-o situație ingrată,” a spus secretarul de stat, pentru că” trebuie să se ia decizii – pe tratamente, pe anumite alocări de tratamente și, din păcate, acest sistem nu este doar în România, ci și în ale țări, din cauza limitării finanțărilor sistemului de sănătate”.

Alte explicații pentru lipsa banilor

Oficialul a amintit însă și că sunt instituții din sistemul medical care cheltuie banii fără justificare: S-au cumpărat materiale care stau în stocuri nefolosite, o sumă foarte mare de bani s-a dus pe apa sâmbetei pentru că s-au achiziționat medicamente expirate, a spus Raed Arafat anunțând că situația se analizează la Minister. La fel și lista medicamentelor compensate, care se află în discuție pentru a fi revizuită total.

Întrebat de moderatorul emisiunii în legătură cu situația Clinicii de chirurgie cardiovasculară din Târgu Mureș care, de doi ani de zile, se plânge de slabă finanțare, Raed Arafat a vorbit de bani necheltuiți. „Dacă era finanțarea atât de slabă nu recuperam de la ei, la sfârșitul anului trecut, 60 de miliarde de lei neutilizați la Institutul Inimii. Există și probleme de altă natură, posibil și de management și de utilizare a fondurilor”, a afirmat Raed Arafat în cadrul intervenției sale la Pro TV.

„În acest an descoperim că la sfârșitul lunii martie există în stocurile de cardiologie de la Spitalul Județean din Tg Mureș – program alocat Institutului Inimii și Clinicii de cardiologie din spital – materiale și consumabile de aproape 3 milioane de lei. Acum verificăm să vedem despre ce este vorba. Îmi permit să spun că acolo nu se pune problema lipsei de fonduri neapărat”, a mai zis secretarul de stat în MS.

De ce nu sunt plătiți oamenii care se ocupă de prelevarea de organe

În ciuda acestei probleme spinoase a banilor, Irinel Popescu afirmă că va pleda cauza transplantului.
„Ar fi extrem de regretabil să oprim programul din lipsă de finanțare. În continuare cred că MS va găsi resurse pentru a acoperi finanțarea suplimentară de care e nevoie. Nu pot decât să pledez pentru o eficientizare de ansamblu a unui sistem care suferă de lipsă de competență și suferă un pic de lipsă de coordonare”, a mai spus profesorul referindu-se la proiectul depus la Ministerul Sănătății de către Agenția Națională de Transplant și în lipsa căruia oamenii care fac aceste minuni nu pot fi plătiți. Este vorba despre noii coordonatori de transplant, oamenii care fac legătura între familiile îndurerate care vor să facă un gest umanitar și centrele de transplant. Oamenii lucrează de cinci luni fără bani pentru că nu există încă normele de acreditare.

Aici este o lipsă de eficiență a sistemului, susține profesorul Popescu amintind scopul pentru care a fost înființată în România agenția – să rezolve problemele legate de programul de transplant în România, inclusiv „de elaborarea criteriilor de acreditare a centrelor de transplant, ori de salarizarea celor care se ocupă de identificarea potențialilor donator, de convingerea familiilor acestora și de păstrarea organelor ce urmează a fi prelevate într-o stare cât mai bună”.

„Trebuie găsite soluții pentru plata acestor oameni. Odată semnată lista de MS, managerii de spital vor putea norma această activitate care durează uneori și 24 de ore”, a mai spus Irinel Popescu.

Practic, un medic, cel care asistă viitorul donator, ar primi 500-600 de lei în plus la salariu. Dar nu primesc nimic, a precizat Adriana Stere, corespondent al Știrilor ProTV, invitat în emisiunea „După 20 de ani”.
Potrivit MS, acești bani urmau să provină din același fond din care se susține întregul program de transplant la nivel național. „E nevoie de o suplimentare a bugetului pentru că numărul de transplanturi a crescut evident. Cred că, în timp, societatea roânească recuperează acești bani de pe urma vieților salvate. Dar e nevoie de o sumă mai mare pentru un număr mai mare de persoane transplantate și pentru o funcție suplimentară introdusă în sistem – aceea de persoană cheie în procesul de donare”, a spus profesorul.

Irinel Popescu a vorbit și despre viitorul programului de transplant în România. „La ficat de exemplu se efectuează 600 de transplanturi pe an, ținând cont de donatorii aflați în moarte cerebrală. Dacă punem și donatorii în viață, am putea merge spre 1000 de transplanturi anual, o cifră incredibilă în România, acum. Cifra ne-ar situa pe primele locuri în lume”, sustine profesorul. „Nu îndrăznesc încă să sper, dar cum am crescut de la 20-30 de operații pe an la prognoza pe acest an, este posibil să ajungem și la cifra de care vorbeam – 1000”.

Cum poate fi cineva donator în România

Întrebat cum poate ajunge cineva donator în România, șeful Clinicii de transplant hepatic a vorbit despre elementul decident – familia potențialului donator. „Indiferent dacă cineva lasă un act notarial sau dispune chiar de un card de donator, aproape întotdeauna va fi abordată familia. Rata de aderare este influențată de rata de consimțământ a familiei”, a declarat la „După 20 de ani” prof. conf. Irinel Popescu. „Sfatul nostru pentru cei care doresc să fie donatori, în eventualitatea în care ajung în astfel de situații, e să discute cu familia subiectul și să-și exprime opțiunea în familie. Mesajele noastre în favoarea denarii s-au adresat totuși celor aflați în moarte cerebrală”, a mai spus invitatul emisiunii.