Rachetele balistice ale Iranului nu sunt singura amenințare în Orientul Mijlociu. Cum a exploatat Teheranul lacunele din apărarea aeriană a statelor din Golf

Dinamica militară centrală a fazei actuale a războiului din Orientul Mijlociu – după ce SUA și Israel au atacat Iranul – poate fi rezumată printr-o sintagmă certă: o cursă către epuizarea stocurilor de muniție aeriană. Totuși, chiar dacă SUA și Israelul reușesc să neutralizeze rachetele balistice ale Iranului, există o altă amenințare evidentă, respectiv dronele cu rază lungă de acțiune.

• Iranul încearcă să epuizeze arsenalele regionale de apărare antirachetă, provocând în același timp pagube unor ținte strategice și de profil înalt.
• În schimb, Statele Unite și Israelul încearcă să localizeze și să distrugă platformele de lansare a rachetelor (TEL – Transporter Erector Launchers) iraniene înainte ca acestea să poată trage, degradând în același timp comanda și controlul și capacitatea de producție a rachetelor iraniene.

„Vânătoarea de platforme TEL”, așa cum este descrisă în mod obișnuit această misiune, s-a dovedit a fi extrem de dificilă din punct de vedere istoric, arată cercetătorul Fabian Hoffmann într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

„Eforturile depuse în timpul Operațiunii Furtună în Deșert (Desert Storm) și al operaţiunii „Eliberarea Irakului“ au produs rezultate limitate. Însă campania aeriană a Israelului împotriva Iranului de anul trecut a marcat, probabil, primul exemplu de campanie de interdicție aeriană care a vizat cu succes platformele TEL inamice la scară largă”, mai scrie Fabian Hoffmann.

„Un număr mare de drone americano-israeliene de altitudine medie și mare operează deasupra Iranului”

Forțele Aeriene Israeliene au precizat că numai au distrus peste 300 de lansatoare de rachete de la începutul războiului.

„Se pare că acest lucru a fost facilitat de decizia Iranului de a ascunde rachete în buncăre subterane mari.

• Se presupune că un număr mare de drone americano-israeliene de altitudine medie și mare operează deasupra Iranului fără a întâmpina mari probleme.
• Acestea pot oferi supraveghere continuă, astfel încât forțele să poată detecta apariția lor și să contribuie la distrugerea lor.
• Operațiunile contra-TEL de succes sunt probabil, în mare măsură, facilitate și de informațiile de dinainte de război privind bazele de stocare TEL și rutele de dispersare.

Așa cum era de așteptat, Iranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune împotriva bazelor americane din regiune, Israel și vecinii regionali, în special Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Țintele au inclus infrastructură militară și civilă, precum și centre populate.

„Iranul a lansat un număr de aproximativ 600 până la 700 de rachete balistice”

Prin urmare, Iranul a trebuit să se bazeze mai mult pe unități din ce în ce mai mici, care operează sub autoritate pre-delegată pentru a executa planuri de atac pre-autorizate, acționând uneori din proprie inițiativă.

• În total, Iranul a lansat probabil un număr de aproximativ 600 până la 700 de rachete balistice în primele șase zile ale războiului, ceea ce este relativ limitat.
• În timpul Războiului de 12 Zile, Iranul pare să fi folosit aproximativ 500 până la 600 de rachete balistice.
• Cu toate acestea, în acel conflict, s-a bazat în întregime pe rachete balistice cu rază medie de acțiune necesare pentru a ataca Israelul și nu a folosit variantele sale cu rază scurtă de acțiune.

Având în vedere că, în conflictul actual, rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune sunt un mijloc viabil de a ataca aliații regionali ai SUA și că războiul este, existențial din perspectiva supraviețuirii regimului iranian, ne-am putea aștepta, în principiu, la stimulente pentru o utilizare mai extinsă”, explică Fabian Hoffmann.

„Dronele cu rază lungă de acțiune au scos la iveală lacune în capacitățile de apărare ale statelor din Golf”

Dacă Statele Unite și aliații regionali pot rezista mai mult decât Iranul, până când capacitățile sale de rachete balistice sunt suficient degradate, depinde în mare măsură de „adâncimea” la care acționează sau vor acționa interceptoarelor aliate.

„Având în vedere că intensitatea atacurilor cu rachete balistice iraniene pare să fi scăzut brusc, foarte probabil din cauza uzurii forțelor TEL, situația pare acum suportabilă.

Deși ar putea fi încă prematur să se ignore complet capacitățile Iranului în materie de rachete balistice, majoritatea statelor din Golf se pot aștepta să poată suporta conflictul fără a se apropia de epuizarea interceptoarelor.

• Într-adevăr, în loc de rachete balistice, dronele cu rază lungă de acțiune au scos la iveală lacune în capacitățile de apărare ale statelor din Golf.
• Statele din Golf și SUA s-au bazat pe aeronave cu pilot pentru a intercepta dronele de tip Shahed care soseau.

Cu toate acestea, dronele individuale au penetrat în mod repetat apărarea și au lovit ținte militare și simbolice, inclusiv ambasada SUA la Riyadh și instalațiile Amazon Web Services, ceea ce stârnește îngrijorare și nu oferă o imagine bună pentru SUA și armatele aliate”, încheie Fabian Hoffmann analiza publicată de CEPA.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images/ISW

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Culisele operațiunii „Răgetul Leului”, cea mai mare misiune de luptă aeriană din istoria Israelului. „A fost fracturată capacitatea Iranului de a contracara acțiunile ulterioare”
• „Mindichgate”. Culisele arestării lui Herman Halușcenko, fost ministru al Energiei, figură-cheie în cel mai mare scandal de corupție din Ucraina, acuzat că câștigat 9 milioane dolari din schema „Energoatom”
• „Alice” în Țara Adulților. Acuzată de mărturie falsă în fața FBI, controversata Nomma Zarubina recunoaște legătura cu FSB și își așteaptă sentința. „Ideea lor era să rămână în contact cu mine”
• Se pregătește Ucraina pentru alegeri? Ambasadorul Zalujnîi, fostul șef al Armatei, declanșează ofensiva și lansează primul atac la președinte. Carnegie: „Zelenski este vizibil obosit, dar disciplinat politic”
• Curtea Supremă a SUA, Trump și miza tarifelor vamale. Geopolitical Futures: „Echilibrul puterilor se ciocnește cu imperativele geopolitice, poziția Chinei este mult consolidată”