George Friedman – fondatorul și președintele Geopolitical Futures – avertizează că președinții nu conduc SUA, ci supraveghează acțiunile guvernului național. În același timp, nu fac ce vor, ci operează în cadrul unui pachet de legi adoptate de Congres. Președinții pot opri prin veto orice lege adoptată, dar Congresul are puterea de a anula acest veto.
„Consider că acest sistem este atât elegant, cât și complex – elegant prin faptul că este construit pentru a asigura o putere limitată și eficientă și complex prin faptul că permite Curții Supreme să acționeze cu grija unui chirurg. Scriu despre geopolitică, dar trebuie să spun că strălucirea fondatorilor în crearea acestui sistem trebuie văzută ca unul dintre fundamentele puterii geopolitice a Americii, tocmai datorită eleganței și complexității sale”, notează Friedman.
„Chiar și așa”, continuă Friedman, „trebuie să mă refer la consecințele geopolitice ale recentei hotărâri a Curții privind tarifele vamale”.
„Președintele Donald Trump a descris tarifele vamale ca pe un mijloc de a reechilibra sistemul comercial internațional în moduri mai favorabile Statelor Unite.
După prăbușirea imperiilor europene, principiul liberului schimb a evoluat într-un sistem concomitent de ajutor extern, în timp ce SUA și Uniunea Sovietică s-au luptat pentru controlul asupra unor state nou independente, denumite la acea vreme Lumea a Treia.
Administrația Trump a redus drastic ajutorul extern în consecință și, procedând astfel, a schimbat sistemul de liber schimb care exista din 1945. Imperativul fundamental al SUA fusese îndeplinit. Eșecul Rusiei de a cuceri Ucraina a fost cuiul bătut în sicriu”, explică George Friedman.
De atunci, continuă Friedman, a apărut un nou sistem comercial, menit să fie mai favorabil SUA. Odată cu acesta a venit o nouă dimensiune a economiei globale. În timp ce economia era odinioară folosită pentru a crea alianțe antisovietice și a limita puterea și influența Moscovei, acum este folosită pentru a proteja companiile americane de concurenții străini.
„Cu alte cuvinte, tarifele sunt transformate în arme împotriva puterilor străine. Un bun exemplu în acest sens a fost decizia de a impune tarife națiunilor care cumpărau petrol din Rusia.
Poate mai important, explică președintele Geopolitical Futures, „gradul în care economia americană a ajuns să depindă de exporturile chinezești a creat o vulnerabilitate geopolitică”.
„Deși economiile SUA și China sunt legate, cele două țări au fost, de asemenea, angajate într-o competiție militară care, uneori, avea potențialul de a escalada în război.
După cum am argumentat, SUA și China sunt angajate în negocieri nu doar pe teme economice, ci și pe teme militare. Tarifele îi pun pe chinezi într-o poziție dificilă.
Pe lângă creșterea cooperării și reducerea tensiunilor, în special cele legate de Taiwan, discuțiile, dacă ar avea succes, ar crește tensiunile dintre Rusia și China, o relație care era complicată chiar și atunci când ambele erau comuniste”, mai scrie George Friedman în analiza publicată de Geopolitical Futures.
Așadar, susține Friedman, decizia Curții Supreme de a limita capacitatea lui Trump de a impune tarife vamale fără aprobarea Congresului creează o problemă geopolitică.
Impunerea de tarife, mai scrie acesta, vamale asupra Chinei a fost esențială pentru crearea unei situații în care China a trebuit să se adapteze la cerințele Washingtonului.
„Dacă acestea dispar, presiunea asupra Chinei de a ajunge la o înțelegere amplă cu Statele Unite este redusă semnificativ.
Geniul sistemului politic american este real. La fel este și realitatea geopolitică, aceea că SUA trebuie să reducă tensiunile cu China.
Această afirmație pare a fi adevărată, dar este limitată. Probabil că nu va putea recrea nivelul de putere geopolitică al tarifelor existente. Cu siguranță, Părinții Fondatori nu ar fi putut anticipa această situație, dar sistemul pe care l-au creat trebuie să o abordeze.
Având în vedere că nu doreau un singur guvern integrat, ci un guvern care să echilibreze și să limiteze fiecare instituție, acesta este un caz interesant în care echilibrul puterilor se ciocnește cu imperativele geopolitice”, încheie George Friedman.
RECOMANDAREA AUTORULUI: