Pe măsură ce discuțiile despre soluționarea conflictului și alegeri trec de la speculații la pregătiri, Kievul va trebui să gestioneze nu doar câmpul de luptă, ci și termenii tranziției politice. Dezghețul adus de primăvară nu va rezolva tensiunile subiacente, ci doar le va expune mai clar.
În timp ce Ucraina intră în cel de-al cincilea an de război, presiunea negocierilor de pace în evoluție, atacurile energetice susținute ale Rusiei și „dezghețul” treptat al politicii interne remodelează echilibrul politic din timpul războiului.
„Interviul recent al fostului comandant suprem, Valery Zalujnîi, în care a criticat modul în care a fost condusă contraofensiva din 2023, a reaprins speculațiile cu privire la momentul alegerilor. Tensiunile dintre popularul ex-șef al armatei, acum ambasador la Londra, și președintele Volodimir Zelenski erau deja devoalate la începutul anului 2024, dar acesta este primul atac politic direct la adresa președintelui din partea lui Zalujnîi”, notează analistul politic Balázs Jarábik într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
La Kiev, discuțiile despre alegeri căpătaseră deja amploare. Se așteaptă ca un grup de lucru parlamentar să prezinte un proiect de lege până la sfârșitul lunii februarie.
Este important de menționat, însă, că surse din cadrul Biroului Președintelui recunosc acum că alegerile ar putea avea loc chiar dacă războiul continuă – o abatere notabilă de la poziția anterioară conform căreia votul ar urma sfârșitului ostilităților, deoarece constituția ucraineană interzice organizarea de alegeri sub legea marțială, continuă analistul politic.
„Se pare că se are în vedere un calendar electoral comprimat, prioritizând viteza în detrimentul unui consens politic mai larg și stabilirii unor norme procedurale pentru o nouă situație în care milioane de ucraineni sunt strămutați sau aflați în străinătate. Acest lucru a stârnit îngrijorări de legitimitate din partea opoziției și a organismelor independente de supraveghere electorală.
Fricțiunile politice de lungă durată dintre guvernul central și administrația orașului au reapărut și ele. Administrația capitalei nu a primit niciun ban în cadrul Facilității UE pentru Ucraina, chiar dacă bugetul Kievului pe 2025 a înregistrat un surplus, ceea ce îl face eligibil pentru program.
Primarul Vitali Klitschko le-a reamintit recent ambasadorilor UE că zeci de dosare penale au fost deschise împotriva primarilor în timpul mandatului lui Zelenski”, arată Balázs Jarábik.
Segmentele mai active ale societății ucrainene s-au adaptat cu o rezistență caracteristică. Rețelele informale de sprijin funcționează eficient: locuitorii se rotesc între apartamente în funcție de accesul la căldură și electricitate.
„Deocamdată, bogăția este măsurată mai puțin în venit decât în accesul la generatoare, baterii și încălzire alternativă.
În acest context, repoziționarea politică se desfășoară în liniște. Mai multe grupuri se pregătesc, în principal având în vedere alegerile parlamentare. Finanțarea nu pare a fi o constrângere majoră, iar noile inițiative media – inclusiv intrarea raportată a publicației conservatoare americane Newsmax – sugerează că o formă de pluralism controlat ar putea reapărea treptat.
Cursa prezidențială, însă, se așteaptă să rămână gestionată mai strict. Sondajele nepublicate care circulă în cercurile politice indică un potențial spațiu pentru un candidat netradițional, campionul de box Oleksandr Usyk”, mai scrie analistul politic.
Din punct de vedere tehnic, continuă Balázs Jarábik, pregătirile electorale au început. Kievul a solicitat țărilor partenere să ajute la întocmirea listelor de alegători ale cetățenilor care locuiesc în străinătate. Votul electronic prin intermediul platformei Diia pare puțin probabil, deoarece îngrijorările legate de legitimitate și securitate rămân răspândite.
„Un calendar electoral comprimat – care ar putea începe cu un vot prezidențial și ar scurta perioada oficială de campanie – este luat în considerare de o perioadă mai lungă.
Realinierile au loc, dar în mare parte sub suprafață. În același timp, clasa politică operează sub o autocontrol implicit: având în vedere că discuțiile de soluționare a conflictului sunt cu miză mare în desfășurare, puțini actori sunt dispuși să-l conteste deschis pe președinte sau să riște să pară că slăbesc poziția națională.
Acest mediu i-a permis președintelui să-și stabilizeze modelul de management post-Yermak prin adaptarea la diverse grupuri, menținând în același timp procesul decizional ferm centralizat. Configurația actuală reflectă o diviziune funcțională a rolurilor”, explică analistul de la Carnegie Endowment for International Peace.
Noul șef al Biroului Președintelui, fostul șef al spionajului – Kyrylo Budanov – oferă autoritate publică și acreditări de securitate. Biroul păstrează mecanismul instituțional construit sub Yermak. Reputația ministrului Apărării, Mihailo Fedorov, continuă să crească la nivel internațional, iar Davyd Arakhamia, liderul facțiunii partidului Slujitorul Poporului a lui Zelenski din Rada Supremă, gestionează disciplina parlamentară.
„Guvernul condus de prim-ministrul Iulia Svyrîdenko este perceput pe scară largă ca fiind tehnocrat, consolidând centralitatea prezidențială.
Poziția lui Budanov pare mai constrânsă decât sugerează percepția publică. De la intrarea în OPU, el nu a construit o echipă independentă și trebuie să opereze în cadrul structurilor moștenite.
Pârghia sa politică pare a fi mediată prin Arakhamia. Aducerea sa în OPU l-ar fi putut ridica și neutraliza simultan – legând un potențial rival de cursul actual, limitându-i în același timp spațiul de manevră independent.
În cele din urmă, Zalujnîi rămâne un factor în sondaje, deși impulsul său pare mai puțin decisiv decât imediat după demiterea sa. El continuă să inspire respect în calitate de fost comandant suprem, însă întrebările despre palmaresul său militar și viabilitatea politică încep să apară mai deschis. Comunicarea sa publică a fost mai puțin proeminentă și, uneori, mai puțin calibrată politic decât s-ar putea aștepta de la un viitor președinte.
Aceste intervenții sugerează o încercare de a rămâne relevanți din punct de vedere politic, semnalând în același timp prudență față de orice calendar electoral rapid”, mai scrie Balázs Jarábik.
Între timp, instituțiile anticorupție continuă să funcționeze, deși într-un mod calibrat. Anchetele care vizează personalități apropiate președintelui subliniază faptul că mecanismele de responsabilitate rămân active.
Arestarea fostului ministru al energiei, Herman Halushchenko, în timp ce încerca să călătorească în străinătate este o reamintire a faptului că scandalul de corupție supranumit „Mindich-gate” nu s-a încheiat.
„În același timp, presiunea asupra unor figuri proeminente ale opoziției pare mai puțin intensă decât în fazele anterioare, consolidând impresia unei competiții gestionate, mai degrabă decât a unei confruntări deschise.
Dezghețul care vine poate aduce o ușurare temporară sistemului energetic, dar va intensifica și presiunile militare, diplomatice și politice interne. Pe măsură ce discuțiile despre reglementări și alegeri trec de la speculații la pregătiri, Kievul va trebui să gestioneze nu doar câmpul de luptă, ci și termenii tranziției politice. Dezghețul nu va rezolva tensiunile subiacente; ci doar le va expune mai clar”, încheie Balázs Jarábik.
RECOMANDAREA AUTORULUI: