REFORMA ÎN SĂNĂTATE. Lista schimbărilor care îi așteaptă pe românii care merg la medic în 2014

Anul 2014 ar putea fi începutul reformei în Sănătate. Asta promite ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, care a lansat la finalul anului 2013 o serie de proiecte care ar putea schimba sistemul sanitar românesc.

Prin aceste acte normative, românii vor beneficia de mai puține vizite la medic, vor plăti pentru servicii până acum gratuite, cum este cazul cezarianei la cerere, vor fi înscriși pe liste de așteptare pentru tratarea unor afecțiuni care nu sunt considerate o urgență, dar vor putea avea parte în mod gratuit de o serie de intervenții stomatologice, care nu se regăseau până acum în rândul serviciilor asigurate de stat. Tot 2014 este anul în care, după promisiunile ministrului Sănătății, va fi actualizată, după mai bine de cinci ani, lista medicamentelor compensate, în care pacienții vor intra în posesia cardului de sănătate și în care vom avea o nouă lege a malpraxisului.

gândul vă prezintă mai jos principalele proiecte de lege care își propun să schimbe sistemul de Sănătate românesc, începând cu 2014, și felul în care ne vor afecta aceste modificări.

● Pachetul de bază de servicii medicale și pachetul minimal sunt proiectele prin care Nicolăescu susține că va face „ordine în sistemul sanitar”. Acestea vor intra în vigoare din martie 2014, cu două luni întârziere decât era programat. „Cu aceste pachete pacienții vor ști exact care sunt serviciile medicale la care au dreptul”, a spus Nicolăescu.

Dacă inițial ministrul anunțase că din 2014 românii nu vor mai da șpagă pentru a beneficia de dreptul lor sau să aștepte până când se vor găsi bani pentru analize, demnitarul și-a nunațat pe parcurs discursul. „De la anul românii vor primi ceea ce li s-a promis. Nu vor mai exista cazuri în care în a zecea zi din lună nu vor mai exista bani pentru analize. Pachetul de bază de servicii medicale a fost făcut în limita bugetului”, anunța la jumătatea anului șeful de la Sănătate, atunci când a lansat în dezbatere publică pentru prima dată pachetul de bază de servicii medicale.

Șase luni mai târziu Nicolăescu a revenit asupra declarației și a precizat: „Suntem conștienți că efectele nu se vor vedea peste noapte și nici din prima zi când vor intra în vigoare. Ne așteptăm ca primele rezultate să le obținem la un an după implementarea lor”, a declarat șeful de la Sănătate

Pachetul de bază de servicii medicale se va acorda persoanelor asigurate, în timp ce pachetul minimal doar persoanelor neasigurate – în acesta din urmă fiind cuprinse servicii medicale de urgență, de supraveghere șu depistare a bolilor cu potențial endemo-epidemic, consultații de monitorizare a evoluției sarcinii și lăuzei, consultații de planificare familială, servicii de prevenție și activități de suport.

Statisticile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că în România, dintr-un total de 20 de milioane de cetățeni, doar 2 milioane de persoane nu sunt asiugurate.

Prin aceste acte normative se va limita numărul de vizite la medic, se vor face liste de așteptare pentru prioritizarea cazurilor, iar serviciile medicale la cerere, așa cum este cazul cezarianei atunci când nu este o urgență sau nu este recomandată de medic, vor fi suportate din buzunarul românilor.

Concret, dacă în prezent beneficiem anual de o vizită la medicul de familie pentru un control și pentru un set de analize de rutină, indiferent de vârstă, din martie aceste servicii medicale vor fi disponibile o dată la trei ani românilor cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani. După vârsta de 40 de ani acestea vor fi disponibile gratuit în fiecare an. „Studiile de specialitate și experții din domeniul sanitar au arătat că până la vârsta de 39 de ani predispoziția la anumite boli este una scăzută. Astfel, nu este necesar ca în fiecare an să se repete o serie de analize dacă starea de sănătate a pacientului este una bună”, a precizat dr. Adrian Pană, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.

Românii care suferă de afecțiuni acute vor beneficia de cel mult două consultații în trei luni. „În cazul în care pacientul se simte rău nimeni nu îi va îngrădi accesul la servicii medicale, acesta putând să se prezinte la medic și dacă a depășit numărul de consultații menționate în pachetul de bază de servicii medicale”, a mai spus Pană.

Autoritățile spun că prin limitarea vizitelor la medicul de familie vor fi descurajați acei pacienți care se prezintă la cabinetele doctorilor în fiecare lună pentru a-și face o serie de controale, deși nu au vreun motiv anume sau pentru că nu sunt mulțumiți de rezultatele obținute.

Noul pachet de servicii medicale de bază va merge pe prioritizarea cazurilor urgente, deci implicit se vor crea liste de așteptare. De exemplu: extirparea negilor este un serviciu medical introdus în pachetul de servicii medicale de bază. Această afecțiune nu este una care să îi pună viața în pericol pacientului, astfel că acesta va trebui să aștepte chiar și până la 3 luni până când i se va rezolva afecțiunea. Problema care apare la prioritizarea cazurilor este că favorizează apariția plăților informale, pentru ca un pacient a cărui viață nu este pusă în pericol să devină „o urgență”.

Cezariana la cerere se va face numai contra cost, potrivit pachetului de bază de servicii medicale. „Din martie niciun serviciu medical la cerere nu va fi inclus. Acesta este și cazul cezarianei. Acest tip de naștere se va deconta de stat doar medicul consideră că este necesară și nu pacienta”, a precizat secretarul de stat Adrian Pană. Astfel, din martie, atunci când autoritățile estimează că va intra în vigoare noul pachet de bază de servicii medicale, vor fi decontate de stat doar nașterile naturale și cezariana de urgență sau cea făcută la recomandarea medicului. „Nașterea va fi inclusă atât în pachetul de bază de servicii medicale, cât și în pachetul minim de servicii medicale – destinat persoanelor neasigurate”, a precizat Nicolăescu.

Reprezentanții ministerului Sănătății au precizat că nu au statistici care să arate câte nașteri prin cezariană la cerere se fac la noi în țară. Întrebat dacă este nu cumva este posibil ca medicul să treacă pe biletul de externare cezariană de urgență, în loc de cezariană la cerere, contra unei mici atenții, Adrian Pană a precizat că acest lucru va fi imposibil. „Niciun medic nu își asumă responsabilitatea să treabă pe biletul de externare un diagnostic fals. Este ca și cum v-ați operat de apendicită, iar pe biletul de externare scrie cancer de col”, a punctat reprezentantul ministerului.

O noutate legată se pachetul de bază de servicii medicale o reprezintă introducerea serviciilor medicale dentare. Astfel, copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani vor beneficia o dată la doi ani inclusiv de tratarea unei carii, în timp ce persoanele trecute de vârsta de 65 de ani care au un venit sub 740 de lei vor beneficia de o proteză acrilică o dată la 5 ani. Restul românilor asigurați, statul le pune la dispoziție extracții dentare și tratament în cazul unei infecții la nivelul danturii. Aceste servicii medicale nu vor fi oferite la cerere, ci doar dacă sunt urgențe sau medicul le consideră ca fiind necesare.

În plus, pentru ca numărul românilor care au acces la servicii medicale stomatologice să fie cât mai mare, surse din cadrul MS au declarat pentru gândul că autoritățile intenționează ca de la anul să înființeze în fiecare spital de urgență sau județean câte un cabinet stomatologic, iar asistența medicală să fie asigurată în permanență.

AICI REGĂSIȚI LISTA COMPLETĂ DE SERVICII MEDICALE DE CARE VOM BENEFICIA DIN PARTEA STATULUI DIN MARTIE 2014

● Pachetul de programe naționale de sănătate. Eugen Nicolăescu a mărit lista de programe naționale de sănătate de la 17 la 21. „Din cele 21 de programe, cele destinate oncologiei, cardiologiei și transplantul reprezintă o prioritate pentru noi și vrem să le facem programe etalon”, a spus Adrian Pană.

Programul național de imunizare; programul național de prevenire, supraveghere și control ale infecției HIV; programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei; programul național de tratament al infecției cronice cu virusuri hepatitice B, C și D, programul național de oncologie, programul național de diabet zaharat, programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană; programul național de tratament al bolilor neurologice; programul național de diagnostic și tratament al bolilor rare; programul național de tratament al hemofiliei; programul național de diagnostic și tratament al talasemiei; programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică; programul național de boli cardiovasculare adulți; programul național de tratament prin chirurgie cardiovasculară pediatrică; programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile chirurgical; programul național de ortopedie; programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță; programul național de sănătate a femeii și copilului; programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică; programul național de terapie suportivă prin epurare extracorporeală și programul național de boli endocrine sunt cele 21 de programe pe care autoritățile le-au inclus în pachetul de programe naționale de sănătate. De acestea vor beneficia totți românii, indiferent dacă sunt asigurați sau nu.

● Pachetul complementar de servicii medicale ar putea fi introdus de la anul. În cazul acestui pachet, companiile care oferă asigurări private de sănătate vor juca un rol important în acest sens. Pachetul complementar va cuprinde serviciile medicale care nu sunt incluse în pachetul de bază, precum cezariana la cerere.

În prezent, în România piața asigurărilor de sănătate este mică. Statisticile de specialitate arată că anul trecut această piață valora doar 80 de milioane de lei cu prima medie de 1.000 RON. „Asta înseamnă că în jur de 75.000 – 80.000 de români au o asigurare de sănătate privată”, a declarat pentru gândul Theodor Alexandrescu, Președintele Metropolitan Life.

Odată cu introducerea unui pachet de bază de servicii medicale, românii vor fi nevoiți să își încheie o asigurare privată de sănătate, care va purta numele de pachet complementar de sănătate. Alexandrescu spune că înainte de a încheia o poliță de asigurare de sănătate românii vor trebui să își facă o serie de analize. „În funcție de suma asigurată, pacientul își va face un anume set de analize – de la cele simple, de sânge, biochimie sau hematologie, până la examene complexe – radiografie, ecografie, EKG-uri. Prin aceste analize asiguratorii vor să cunoască starea de sănătate a asiguratului”, a precizat Alexandrescu. Costul analizelor va fi suportat de asiguratori, așa cum se întâmplă și în prezent.

Eugen Nicolăescu spune că un proiect privind pachetul complementar de servicii medcale ar putea fi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății abia după șase luni de la intrarea în vigoare a pachetului de bază de servicii medicale.

● Cardul de sănătate va deveni al doilea buletin al românilor. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Cristian Bușoi, promite că în 2014 românii vor intra în posesia cardului de sănătate, pentru ca mai apoi, cel mai târziu din ianuarie 2015, serviciile medicale să fie decontate de instituția pe care o reprezintă numai în baza acestui document. „Prin intermediul cardului, va putea fi urmărit mai bine modul în care sunt tratați pacienții, iar frauda din sistem va fi mult redusă”, a punctat Bușoi. Acesta a spus că în 2013, au fost tipărite peste patru milioane de carduri.

Autoritățile spun că pun că acest card este la fel de important ca și un act de identitate. Practic, nu vom putea fi consultați de un medic dacă nu avem asupra noatră cardul de sănătate. Mai mult, fără acest card medicul de familie nu va putea elibera nici trimiteri către medicii specialiști. Pe acest card vor fi trecute numele, prenume posesorului, dar și CNP-ul. Fiecare card va avea un număr de identificare. Tot pe cardul de sănătate se vor ma găsi informații despre grupa sanguină și RH-ul posesorului, dar și dacă suferă de o boală gravă.

Cardul de sănătate va avea o dimensiune asemănătoare cu cea a unui card de credit, în interiorul căruia va fi incorporat un cip. Odată primit acesta va avea o valabilitate de 5 ani. Costul unui card național de sănătate este de 2,2 euro plus TVA.

Potrivit președintelui CNAS, distribuția cardurilor va fi făcută în ordinea alfabetică, dar Capitala, trecută de obicei la sfârșitul listei, adică după județe, va primi carduri mai devreme. „Bucureștenii sunt mai obișnuiți cu cardul bancar. Din experința din București putem trage informații importante”, a explicat Bușoi.

Activarea cardurilor va putea fi făcută la medicul de familie sau la orice alt furnizor de servicii medicale la care merge asiguratul după primirea cardului, respectiv spital, ambulatoriu sau Casa de Asigurări de Sănătate. Inscripționarea pe card a datelor personale ale asiguratului nu este obligatoriu să fie realizată concomitent cu activarea. Ea va fi făcută la prima vizită a asiguratului la medicul de familie, după primirea cardului.

Toți furnizorii de servicii medicale, respectiv doctorii de familie, farmaciile, spitalele, centrele de dializă și clinicile private vor trebui să își cumpere cititoare de card până la mijlocul anului 2014. „Am modificat soluția informatică astfel încât să poată fi achiziționate de către furnizorii de servicii medicale inscriptoare și cititoare ieftine, în valoare de 30-40-50 de euro, pe care și le poate permite orice doctor din România”, a mai spus Bușoi.

Președintele CNAS a mai spus că, până acum, s-a achitat integral soluția informatică. Ministerul Sănătății a plătit cele peste patru milioane de carduri, CNAS va plăti distribuția. „După știința mea, cardurile vor ajunge la 15 milioane de adulți, nu și la copii. Avem 18 milioane de asigurați. Cardul va fi distribuit gratuit”, a mai spus Cristian Bușoi.

Cardul național de sănătate – prevăzut în Legea 95/2006, din primul mandat al actualului ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu – trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.

În propunerea de buget pe 2013, Ministerul Sănătății a prevăzut aproximativ 24 de milioane de euro, sume necesare pentru tipărirea în acest an, a 11 milioane de carduri, anunțau oficiali din MS în 24 ianuarie.

● Noua lege a malpraxisului aduce modificări importante în ceea ce privește soluționarea a unui astfel de caz. În prezent, dacă un pacient a fost victima unui caz de malpraxis aceasta trebuie să apeleze la instanță pentru a obține despăgubiri morale. Mai mult, pentru a se dovedi dacă a fost sau nu vorba de o culpă medicală, pacientul trebuie să aștepte câțiva ani. „Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a malpraxisului autoritățile spun că lucrurile se vor simplifica. Un prim aspect este că în termen de șase luni pacientul sau familia află dacă se recunoaște sau nu cazul de malpraxis de către o comisie de specialitate”, a declarat pentru gândul dr. Raed Arafat, secretar de stat în cadrul ministerului Sănătății. În prezent, pentru a afla dacă a fost sau nu culpă medicală, o persoană trebuie să aștepte câțiva ani. Un exemplu îl reprezintă mediatizatul caz Naum Ciomu, doctorul urolog care a mutilat un bărbat în zona genitală. În acest caz, procesul de malpraxis intentat doctorului Ciomu a început în octombrie 2004 și s-a finalizat în 2008. Procesul a reprezentat un precedent, fiind primul caz în care un doctor a fost judecat pentru că a lăsat infirm un pacient.

Un alt avantaj: polița va cuprinde inclusiv despăgubirile morale, lucru neprevăzut până acum. Polița asigură pierderile înregistrate la salariu sau dacă erau pierdute diferite indemnizații. Polițele de malpraxis existente în prezent mai asigură și costurile unui anumit tratament de care persoana vătămată are nevoie. Daunele morale se obțineau și ele, dar în instanță, iar atunci ne trezeam că medicul nu are de unde să acopere costurile respective și spitalul era cel care trebuia să plătească despăgubirile morale. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a malpraxisului daunele morale se pot obține și în urma negocierii cu mediatorul. În noua lege a malpraxisului am inclus daunele morale, dar cu un plafon, adică se va stabili o sumă maximă de despăgubire

Noile polițe de asigurări vor asigura medicii pentru incidente petrecute cu până la trei ani înaintea încheierii contractului de asigurare. „Atunci când un medic încheie o poliță, acesta va fi asigurat cu 3 ani în urmă, pentru că există posibilitatea ca cineva să nu te dea în judecată imediat, ci mai târziu. Asta înseamnă că orice medic care încheie o asigurare este acoperit nu numai pe perioada poliței, el fiind acoperit și pe trei ani anterior”, a mai spus Raed Arafat.

● Lista de medicamente compensate va fi reactualizată după mai bine de 5 ani. România este codașa Europei la capitolul accesului pacienților la tratamente compensate de ultimă generație. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), arată că lista de medicamente compensate a fost actualizate în 2008. De atunci și până în prezent, „pe lista de așteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi.

Datele raportului arată că în vreme ce pacienții români trebuie să aștepte peste 5 ani pentru a beneficia de tratamente compensate noi, bolnavii din Marea Britanie și Germania au acces la ele imediat după ce au fost autorizate.

În Belgia pacienții trebuie să aștepte 392 de zile, în Portugalia – 349 de zile, în Spania – 349 de zile, Italia – 326 de zile, Franța – 289 de zile, Slovacia – 255 de zile, Finlanda – 211 de zile, Suedia – 206 de zile, Olanda – 196 de zile, Grecia – 188 de zile, Norvegia – 175 de zile, Irlanda – 157 de zile, Elveția – 140 de zile, Danemarca – 125 de zile și în Austria 88 de zile.

În 2014 Nicolăescu și-a propus să refacă lista de medicamente compensate, dar, în primă fază nu va face nimic altceva decât să adauge o listă nouă de medicamente la vechea listă, pentru ca mai apoi, experți din cadrul instituției pe care o conduce să elimine tratamentele depășite și poate chiar și panaceele universale așa cum este cazul Ginkgo Bilobei – medicament pentru care statul a cheltuit numai în 2011 nici mai mult nici mai puțin decât 16 milioane de euro.

Surse din cadrul ministerului Sănătății au precizat pentru gândul că instituția intenționează să scoată Ginkgo Biloba de pe lista tratamentelor compensate, având în vedere faptul că prețul este unul foarte mic.

Cele mai multe medicamente incluse pe noua listă de compensate, care ar putea intra în vigoare odată cu pachetul serviciilor de bază – probabil la 1 martie, potrivit lui Eugen Nicolăescu -, sunt pentru cancer, diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare și hepatite virale.

Noua listă, dată publicității duminică de Ministerul Sănătății (MS), a fost elaborată de 16 comisii cu peste 120 medici, profesori și academicieni, a precizat ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

Specialiștii din comisii propun ca din cele 130 de molecule admise pe noua listă, 120 să fie prescrise utilizându-se protocoale specifice, care vor fi obligatorii. Propunerea este făcută după analizarea a 167 de dosare depuse la MS, din care 130 au fost admise, 36, respinse, iar un dosar nu a fost evaluat, fiind incomplet. „Comisia și-a asumat această propunere de listă”, a subliniat ministrul Sănătății.

Impacul bugetar al introducerii noii liste este estimat, pentru 2014, la o sumă între 500 și 700 de milioane de lei, care va fi acoperită integral din taxa clawback, a precizat Nicolăescu.