Șefa Curții Supreme, despre protocolul cu SRI: Am încercat să găsesc un argument logic care să-l justifice. Am cerut avizele pentru declasificare

„Am cerut aviz pentru declasificare și Parchetului General și SRI. Nu se poate declasifica fără aceste avize. Nu știu care este istoria încheierii lui, eu însămi am aflat relativ recent de existența lui, dar am încercat să găsesc un argument logic care să-l justifice. E o interpretare greșită că avizele de interceptare date de Curte nu au avut un temei legal. Temeiul legal era decizia CEDO, care face parte din dreptul intern și care interzicea ca avizele să fie date de procurori, așa cum prevedea Legea 51. Problema era că, în lipsa unei norme interne, nu există o procedură. Dar repet, asta e interpretarea mea, în care chiar cred”, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Referitor la informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ÎCCJ ar avea două protocoale cu SRI, judecătorul a precizat: „Nu este adevărat. Este doar unul. Încheiat între ÎCCJ, PG și SRI în 2009. Nu am găsit un al doilea. Dacă există, nu este arhivat la Curte”.

FLASH NEWS SUA au mediat în secret eliminarea materialului nuclear din Siria din perioada lui Bashar al-Assad

00:48

MILITAR Cât de mari sunt pagubele create de Iran în conflictul cu SUA. Războiul din Orientul Mijlociu arată vulnerabilitatea bazelor militare americane

00:01

Anterior, președintele ÎCCJ a spus că protocolul ÎCCJ-SRI – Parchetul General a fost încheiat în anul 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viață privată după realizarea unor interceptări pe siguranță națională dispus de procurori.

„Decizia CEDO a fost pronunțată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală și necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat și competențele unei instanțe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanțele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la 1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizației de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracțiunilor pe siguranță națională”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.