SUA vs UE în „războiul digital” pentru controlul internetului. Regulile europene, respinse vehement de Trump și Musk: „Extorcare” / „UE ar trebui desființată”

Pentru a evita scurgerile de informații confidențiale, Parlamentul European a interzis parlamentarilor să utilizeze inteligența artificială pe dispozitivele de lucru, notează The Insider. Această mișcare reflectă o neîncredere crescândă în cadrul instituțiilor UE față de platformele-cheie de internet, majoritatea fiind înființate în Statele Unite. Ca răspuns, oficialii de la Washington amenință că vor pedepsi Europa pentru ceea ce ei numesc „concurență neloială și discriminare”.

În anul 2024, Uniunea Europeană  a început să aplice pachetul său dublu de reguli digitale – Legea privind serviciile digitale (DSA) și Legea privind piețele digitale (DMA).

• Primul, cel puțin în teorie, vizează protejarea drepturilor consumatorilor. Al doilea se concentrează pe practicile de piață.
• Aproape imediat după expirarea termenului limită pentru implementarea noilor reguli, Bruxelles-ul a amendat patru giganți Big Tech – Google, Apple, Meta și X – pentru nerespectarea acestora.
• Valoarea totală a amenzilor s-a ridicat la 3,77 miliarde de euro.
• Cea mai mare parte a acestei sume (2,95 miliarde de euro) a fost impusă companiei Google.

O a treia propunere legislativă este, uneori, plasată în aceeași categorie ca DSA și DMA. Este vorba despre așa-numitul Regulament privind abuzul sexual asupra copiilor, sau CSAR, mai frecvent denumit „controlul chatului”.

În versiunea sa originală, prezentată pentru prima dată în 2022, actul propunea scanarea pe scară largă a mesajelor private ale europenilor pentru a depista materiale care implică abuz sexual asupra copiilor.

Spre deosebire de DSA și DMA, inițiativa s-a confruntat cu critici aspre din partea publicului european. A fost revizuită de mai multe ori de atunci, notează politologul Andrei Smolyakov în analiza publicată de The Insider.

Amenințările lui Trump, supărările lui Musk

Washingtonul a reacționat aproape agresiv la procedurile împotriva companiilor americane.

Chiar înainte ca UE să emită decizia finală privind amenzile pentru Apple, Google și Meta, Trump a numit noile legi „extorcare”. Totodată, a amenințat că va impune noi tarife asupra bunurilor europene.

• Reacția proprietarului X, Elon Musk, a fost și mai dură. Ca răspuns la anunțul oficial al amenzii, miliardarul a scris că UE ar trebui „desființată, iar suveranitatea returnată fiecărei țări”.

• Musk a calificat mișcarea drept un atac personal și  a amenințat cu „un răspuns nu doar la adresa UE, ci și a persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”.

De-a lungul mai multor zile, amintește Andrei Smolyakov, Musk a postat în repetate rânduri, pe contul său, apeluri la dizolvarea UE – și a Comisiei Europene, în special, acuzând-o că «ucide Europa».

• Comisia Europeană a concluzionat că modificările aduse sistemului de verificare a contului X îi induc în eroare pe utilizatori.
• Anterior, pe vremea când X se numea Twitter, platforma oferea gratuit o bifă albastră de verificare conturilor confirmate ale unor persoane publice și organizații.
• La ceva timp după ce Musk a preluat controlul asupra companiei, bifa a fost acordată celor care se înscriau pentru un abonament plătit, ceea ce ar fi creat o impresie falsă pentru utilizatori.

Măsurile antitrust obișnuite nu mai funcționează?

O mână de firme americane controlează aproape complet economia online a Europei, se mai arată în analiza publicată de The Insider.

„Google gestionează aproximativ 90% din căutările online. Apple vinde aproape 40% din totalul smartphone-urilor. Amazon  controlează mai mult de jumătate din comerțul electronic de pe cele mai mari piețe ale UE. Facebook  ajunge la peste 80% dintre utilizatorii de internet de pe continent.

• În ceea ce privește publicitatea digitală, Google și Meta încasează peste jumătate din totalul veniturilor.
• Microsoft rămâne jucătorul dominant pe piața sistemelor de operare pentru PC și a software-ului profesional.
• Confruntată cu o astfel de concentrare de produse digitale americane, Uniunea Europeană pare să fi ajuns la concluzia că măsurile antitrust obișnuite nu mai funcționează.

Tocmai pentru astfel de corporații, se mai arată în analiză, DMA introduce un termen special: „gatekeeper ”. Reprezintă o entitate care controlează segmente întregi de piață și poate restricționa accesul la acestea pentru alți jucători.

În septembrie 2023, Comisia Europeană a desemnat oficial primii șase gatekeepers: Alphabet (compania-mamă a Google), Amazon, Apple, ByteDance (proprietarul TikTok), Meta și Microsoft.

După cum a remarcat Amanda Lotz, profesor de studii media la Universitatea din Michigan, fiecare dintre aceste companii își controlează, în fapt, propria nișă de piață”, scrie politologul Andrei Smolyakov.

„Legile digitale adoptate de UE au devenit încă un pretext pentru Trump de a mânui bățul comercial”

Poziția UE a provocat nu doar critici din partea Washingtonului, ci și politici de represalii.

„În iulie 2025, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților a publicat un raport intitulat Amenințarea cenzurii străine: Cum Legea privind serviciile digitale a Uniunii Europene impune cenzura globală și încalcă libertatea de exprimare americană.

Documentul american citează materiale UE nespecificate, care nu au fost făcute publice. Se susține că cerințele de moderare a conținutului prevăzute de DSA obligă platformele să suprime discursul politic la nivel mondial, inclusiv în SUA.

Conform poziției lor, DSA este folosit chiar și pentru a cenzura umorul și satira.

În august 2025, Trump a avertizat pe rețelele de socializare că toate țările cu taxe, legislație, reguli sau reglementări digitale (adică, practic, orice țară) se vor confrunta cu consecințe.

«Dacă aceste acțiuni discriminatorii nu sunt eliminate, eu, în calitate de președinte al Statelor Unite, voi impune tarife suplimentare substanțiale la exporturile acelei țări către SUA», a spus Trump.

Președintele SUA a continuat prin amenințarea cu sancțiuni împotriva oficialilor europeni. Cu alte cuvinte, legile digitale adoptate de UE au devenit încă un pretext pentru Trump de a mânui bățul comercial”, explică politologul.

Controlul chat-urilor

Google, Apple, Meta și X, se mai arată în analiza The Insider, se numără de mult timp printre cei mai mari lobbyiști din Statele Unite, investind zeci de milioane de dolari în relații cu Congresul și Casa Albă.

„Legăturile personale joacă, de asemenea, un rol semnificativ, antreprenorii și investitorii de top din domeniul tehnologiei căutând în mod activ să construiască relații directe cu Trump și tabăra republicană.

• Elon Musk a cheltuit 277 de milioane de dolari pentru a sprijini campania electorală a lui Trump.
• Mark Zuckerberg a donat 1 milion de dolari pentru învestirea sa.

• Cofondatorul Google, Sergey Brin, a efectuat o vizită de mare amploare la reședința lui Trump din Mar-a-Lago.

Cel mai controversat element al legislației digitale a UE a fost propunerea așa-numitului „control al chat-urilor”. Inițial, planul prevedea verificarea comunicațiilor private ale utilizatorilor pentru conținut legat de abuzuri sexuale asupra copiilor.

Se preconiza chiar și scanarea mesajelor criptate end-to-end – ceea ce, potrivit criticilor, ar echivala cu instalarea de facto a unui program spyware pe telefonul fiecărui cetățean european.

În cele din urmă, proiectul de lege a fost atenuat. Bruxelles-ul a abandonat cerința de a ocoli criptarea, optând pentru instrumente mai puțin invazive și schimbul voluntar de informații. Elementul obligatoriu al supravegherii pe scară largă a fost eliminat”, încheie Andrei Smolyakov.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Mr. Nobody Against Putin”, pro și contra. O analiză filmată a propagandei de la Kremlin. „Nedreptatea se poate întâmpla oriunde”/ „A avut norocul să părăsească Rusia la timp”
• Rusia se joacă de-a războiul și pune presiune în Marea Baltică. Au fost activate sistemele de rachete de coastă Bal și Bastion. „Planificarea NATO se complică”
• Pariu cu bătaie lungă. Cum încearcă SUA să folosească forțele kurde din Iran și Irak împotriva ayatollahilor. „După eșecul blitzkrieg-ului iranian, urmează Planul B al Washingtonului”
• Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” rescrie regulile războiului modern. Sistemul nervos militar al Iranului, distrus strat cu strat. „5.700 misiuni de luptă, în 18 zile am zburat cât într-un an”
• Războiul din Iran și 6 riscuri strategice pe care Trump ar trebui să le evalueze. „Teheranul pare să perceapă operațiunea «Epic Fury» ca pe o amenințare existențială, luptă ca și cum ar fi așa”