Tatăl copilotului Petrescu: Răzvan a stat în partea stângă a cabinei. Așa a decis Iovan, de la sol

„Este o mare confuzie. Toți necunoscătorii confundă cabina avionului cu mașina. Avionul are dublă comandă, atât din stânga, cât și din dreapta. Bordul arată exact la fel. În această misiune, Răzvan Petrescu era pilot secund sau copilot, iar Adrian Iovan era pilotul principal”, a precizat Dan Petrescu.

Tatăl copilotului rănit în accidentul aviatic din Apuseni a subliniat că preluarea comenzilor se face verbal. Astfel, comandantul aeronavei îi transmite copilotului care sunt manevrele pe care trebuie să le facă, iar acesta din urmă le execută.

„Se vehiculează că s-au mutat în timpul zborului, însă acest avion se poate pilota și de un singur pilot. Într-o misiune, se stabilește de la sol cine este comandantul aeronavei și cine este copilotul. De exemplu, pot fi două persoane care au calificarea de comandant, însă ei stabilesc, înainte de decolare, cine este comandantul”, a adăugat Dan Petrescu.

CONTROVERSĂ Obama, comentarii revizioniste despre George Washington și Părinții Fondatori înainte de cea de-a 250-a aniversare a SUA: „Aveau un defect profund”

18:59

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan e milionar, conform ultimei declarații de avere. Are în conturi sume impresionante, rămase după alegerile prezidențiale, bani pe care a promis să-i doneze

18:58

Tatăl copilotului a mai spus că accidentul din Apuseni nu a fost cauzat de o eroare de pilotaj. „Adrian Iovan a vrut ca Răzvan să stea în partea stângă. Accidentul nu s-a produs din cauza unei greșeli de pilotaj, pentru că avionul a fost controlabil până jos”, a conchis Petrescu.

Potrivit lui Dan Petrescu, fiul său urma să obțină calificarea de comandant.

Mass-media a vehiculat în ultimele zile faptul că Răzvan Petrescu se afla la manșa avionului prăbușit în Munții Apuseni.

Peste 50 de persoane, între care angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, dar și controlori de trafic aerian, au fost audiate, între 20 februarie și 5 martie, în dosarul privind accidentul din Apuseni, potrivit Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ).

Potrivit reprezentanților PICCJ, audierile au avut loc, concomitent, atât la București, cât și în județele Alba, Cluj, Mureș și Bihor.

„A fost finalizată, de asemenea, activitatea de întocmire a proceselor-verbale de redare privind comunicările realizate prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. S-au solicitat și primit documente, înscrisuri de la instituții implicate în operațiunile de localizare, căutare și salvare a echipajului și a persoanelor aflate la bordul aeronavei”, arăta vineri Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-un comunicat de presă.

Pe lângă angajații MAI și MApN, au fost audiate, de către procurorii Secției parchetelor militare, persoane vătămate și părți civile, controlori de trafic aerian, persoane din cadrul Școlii Superioare de Aviație Civilă.

Pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munții Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița dintre județele Cluj și Alba. În accident au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt efectuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituții centrale ale statului cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului și au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgență, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

În 11 februarie, procurorii Secției Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanță, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu.

În 17 februarie a fost începută urmărirea penală și pentru infracțiunile de neluare și nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, precum și pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Parchetul instanței supreme preciza atunci că, după documentele cu caracter tehnic vor fi transmise și analizate, procurorii vor audia persoanele cu atribuții în pregătirea și coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum și pe cele care au coordonat operațiunile de alarmare, localizare, căutare și salvare a victimelor catastrofei aviatice.

Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din munții Apuseni a fost reprezentat de condițiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.