Turnul cu ceas din Giurgiu, între gunoaie și dispute

După ce turcii au fost alungați, această construcție a suferit câteva modificări și i s-a adăugat un ceasornic.

Turnul Ceasornicului a intrat în reconsolidare la sfârșitul anului 2005, lucrările fiind terminate în 2007. Cu această ocazie, ceasornicul a fost înlocuit cu unul nou, cel original aflându-se la Muzeul Județean de Istorie „Teohari Antonescu” Giurgiu.

Turnul este un monument de tip A, adică „monument istoric de valoare națională și universală”, fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 – Județul Giurgiu cu cod LMI GR-II-m-A-14913, cu titulatura Turnul Ceasornicului.

În prezent, Turnul cu ceas este simbolul orașului Giurgiu, acest monument fiind prezent și pe stema județului.

Din păcate, la această dată, deși ar putea deveni un adevărat punct de atracție pentru vizitatorii municipiului, turnul este închis pentru vizitare. 

EXTERNE Elon Musk susține că UE ar trebui „desființată”, poziție pe care Dmitri Medvedev o sprijină

23:38

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

Înclinat din construcție. Turnul, unic în țară și în sud-estul Europei, măsurând puțin peste 22 de metri, este ușor înclinat din construcție. A avut utilitate militară (punct de observație al fortificațiilor) și civilă (foișor de foc). Cea de-a treia destinație, purtător de ceasornic, datează din jurul anului 1830. A rămas cea mai înaltă clădire a orașului până în epoca comunistă, când un bloc specific regimului – Romarta sau Eva, cum este numit de localnici – l-a depășit în înălțime.

Primul scandal al conesionării monumentului datează de la începutul secolului trecut, când, în 1906, un primar al orașului care se numea Parizianul concesionează spațiul din jurul turnului unui individ din București, pentru ca acesta să facă aici berărie; comerciantul se angajează și să modernizeze zona.

Același scandal se iscă și în 2003, când, urmare a unei hotărâri de consiliu local, Turnul este atribuit, pe 49 de ani, unui ales local, apropiat al primarului de atunci, Lucian Iliescu. Este vorba despre Gheorghe Spoială, supranumit în orașul de la Dunăre „Conu””, deținător al unui hotel, implicat într-un scandal sexual cu trafic de minore.

Documentul „cu cântec” de la vremea respectivă poartă numele de Contract de asociere nr. 10/30.06.2003, în baza căruia „Conu” se obliga să plătească o cotă din veniturile încasate. Promisiunea inițială a fost că la baza Turnului va funcționa o cafenea combinată cu un magazin de suveniruri, dar, în final, acolo a ajuns ca, sub „fusta” (denumire dată de locuitorii municipiului anexei realizate la baza monumentului) să funcționeze un birt. Care, după vreo patru sau cinci ani de funcționare, s-a închis, rămânând doar un anunț „de închiriat” și un maldăr de gunoaie.

 „Gheorghe Spoială a preluat acel spațiu, în luna iunie 2003, prin Hotărâre de Consiliu Local, prin contract de asociere pe 49 de ani încheiat cu Primăria, care prevede ca Spoială să plătească o cotă parte anuală de 25% din profit către autoritățile locale. Așa au gândit atunci Primăria și Consiliul Local, iar Direcția Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și actuala Direcție Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Giurgiu au avizat favorabil această hotărâre” – Cristian Trăistaru, director Direcția Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu.

De la acel moment, și până acum, Direcția din Primărie a purtat corespondență (de fapt, în sens unic, fără răspuns din partea destinatarului) cu firma – între timp, închisă – a lui Gheorghe Spoială, însă fără succes.

Pe surse, însă, se pare că reprezentantul unui alt agent economic (culmea, tot un restaurant!!) și-ar manifesta interesul pentru monumentul istoric aflat în buricul municipiului. Mai mult, gura târgului spune că în spatele unui soi de protest organizat sâmbătă, 1 februarie, ar sta chiar cel ce-și dorește locația. Deocamdată, Primăria Giurgiu are în lucru o serie de documente pentru anularea contractului de asociere, și găsirea altor soluții, benefice pentru zona care, odinioară, se numea „Farfuria” orașului.

(Oana CĂLIN)