Marele regret al lui Ion Cristoiu, la 77 de ani: ”Nu aș mai face deloc!”
Într-o ediție specială a emisiunii Ai Aflat!, jurnalistul Ionuț Cristache și-a provocat invitatul aflat la ceas aniversar, jurnalistul, scriitorul și analistul politic Ion Cristoiu să rememoreze câteva dintre cele mai semnificative momente ale vieții sale. Reputatul formator de jurnaliști a mărturisit cel mai mare regret al său, dar și ce i-ar spune unui Cristoiu de 20 de ani.
Considerat unul dintre mentorii noii generații de jurnaliști de după Revoluție, fondatorul Evenimentului Zilei, dar și creatorul altor branduri de succes în mass-media de după 1989, Ion Cristoiu a explicat că aniversarea celor 77 de ani pe care i-a împlinit pe 16 noiembrie nu reprezintă un moment de celebrare, ci unul al unor regrete.
Cristache: Spuneți-mi cea mai frumoasă urare pe care îți plânge.
Cristoiu: Acum am trecut la chestii sentimentale. N-am primit nicio urare frumoasă.
Cristache: Cine v-a sunat? Sunt și eu curios, vreun om politician vă mai sună?
Cristoiu: Numai doi.
Cristache: Cine?
Cristoiu: Din opoziție.
Cristache: Normal. Speră și ei să ajungă la putere într-o zi. Oamenii așeză noi, da, mă rog.
Cristoiu: Să nu credeți că m-a sunat Nicușor (Dan), dar în care telefon?
Cristache: Cum e? Știu că vă suna când era la primărie, v-a sunat de vreo două ori. Cum se vede viața la 78?
Cristoiu: Ce? Am 78?
Cristache: 77, pardon. Mergeți pe 78. Cum se vede viața? Ceva regrete?
”Nu-mi amintesc lucrurile bune, nimic”
Cristoiu: Nu, la 77 am o caracteristică, nu-mi amintesc din toată viața mea, nici din copilărie, lucrurile bune. Nimic.
Cristache: Doar pe rău?
Cristoiu: Numai lucrurile rele.
Cristache: Nu sunteți pe negativ?
Cristoiu: Nimic, nimic, jur. Uite, fac o mărturisire. Nu-mi amintesc absolut nimic pozitiv, dar tot ce a fost negativ îmi amintesc.
Cristache: În ce perioadă de timp?
Cristoiu: Din toate, din copilărie, niciodată.
Cristache: Nici din comunism nu aveți aminte plăcute?
Cristoiu: Nu, deci din viață. Nu am avut că am muncit. Și eram prea bun pentru funcția pe care…
Cristache: Păi și când ați avut revelația asta că nimic bun…?
Cristoiu: Acum, în ultimele zile.
Cristache: Păi și nu schimbați ceva la stilul de viață dacă tot vă…
Cristoiu: Și doi, la 77 de ani, după ce ai văzut atâtea ca mine din 67, nu mai ai nicio mirare. Deși el (Nicușor Dan) mă miră încă, dar probabil că peste 2 ani…
Cristache: Vă miră totuși? Reușește să vă…
Cristoiu: Nu îmi imaginam că poate să vină un președinte așa. Aveam comportamente, mă enervam față de Traian Băsescu.La Iliescu, nu știu cine. La ăsta…
Ce i-ar spune maestrul unui Cristoiu de 20 de ani
Cristache: Ce i-ați spune lui Cristoiu de la 20 de ani?Acum, cu toată experiența asta de viață, ce i-ați spune lui Cristoiu de la 20 de ani?
Cristoiu: Să nu mai facă prostiile pe care le-a făcut.
Cristache: Păi ce prostii ați făcut?
Cristoiu: Toate. De la viață personală la… N-aș mai face nimic din ce am făcut până acum. Mi-am dat seama că am pierdut timp.
Cristache: Jurnalism ați mai face?
Jurnalism sau vedetism?
Cristoiu: Nu. Păi dar înainte de 1989, scriitorul era mult mai important ca jurnalistul. Nu, n-aș mai face jurnalism.
Cristache: Și dacă ați lua-o de la capăt, ce ați face?
Cristoiu: M-aș ține numai de scris.
Cristache: A, fără gazetărie.
Cristoiu: Da, pentru că pentru mine gazetăria a fost vedetismul. Și acum mi-am dat seama că nu mă ajută la nimic.
Cristache: Deci gazetăria a fost mai degrabă o chestie de histrionism?
Cristoiu: Nu, de vedetism. Gândiți-vă că dacă după 1989 rămâneam scriitor, ce făceam? Nu mă publica nimeni. Nu, înainte de 1989 era mult mai mult cunoscut ca scriitor decât ca jurnalist. Că jurnalismul nu era…
Pasiunea pentru scris transpare în editoriale
Cristache: Nici nu era văzută breasla asta foarte bine. Adică era un aparat de propagandă.
Cristoiu: Da, nu era bine, dar erau oameni profesioniști. Chiar erau profesioniști.
Cristache: Ați devenit cumva acest personaj mitic al presei după 1990, pentru că atunci a venit libertatea de opoziție.
Cristoiu: Da, să știți că, scriind în fiecare zi, foarte mult din talentul meu de prozator se găsește în editoriale.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Ion Cristoiu: „L-aș întreba pe Nicușor Dan cum reușește să vorbească cu mâinile”