Andrei Marga, președintele ICR: Caloriferul este o invenție transilvană, câți știu de asta?

Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român, consideră că o bună promovare a culturii române se poate face „nu doar cu filme, arte plastice și muzică”, ci și prin descoperiri românești în domeniul științei și tehnologiei, oferind drept exemplu în acest sens caloriferul.

Prezent într-o dezbatere televizată pe tema sumelor investite de Institutul Cultural Român (ICR) în perioada în care era condus de Horia-Roman Patapievici și despre proiectele prin care ICR intenționează să promoveze cultura română în străinătate, Andrei Marga, președintele instituției, a revenit asupra mult discutatei teme a „producerii de noi valori de cultură”, menționată și în documentul programatic al ICR „Sincronizarea Institutului Cultural Român”. Astfel, el a subliniat că instituția pe care o conduce își va extinde perspectiva de promovare a culturii române în străinătate și va propulsa printre instrumentele de promovare, în afară de arte plastice și film din noul cinema românesc, domenii precum știința și tehnologia.

„Trebuie să facem loc și științelor și tehnologiilor. Dau un exemplu, caloriferul este o invenție transilvană, câți știu de asta? Cultură mai înseamnă și calculul zborurilor cosmice, și descoperirile speologice… putem merge în afară și cu alte lucruri decât film și teatru”, a spus Andrei Marga la Realitatea TV.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Referitor la numirile pe care le-a făcut la conducerea unor institute culturale, președintele ICR a preferat să rezume discuția la o singură numire, aceea a Doinei Uricariu, în poziția de director al ICR New York, după ce Corina Șuteu și-a anunțat demisia, din solidaritate cu Horia-Roman Patapievici și echipa acestuia. „Numirea Doinei Uricariu la New York este un pas mare față de ce era acolo”, a spus Marga.

„Toată instituția (ICR în general, n.r.) a fost axată pe film și pe artă plastică. La Berlin, de exemplu, când am analizat activitatea filialei, am văzut: concert cu tulnicărese, un preot român din parohie care a ținut o cuvântare, discursul unui doctorand; or, să fim serioși, un institut cultural nu trebuie să se ocupe cu așa ceva”, a criticat președintele ICR activitatea institutului din capitala Germaniei.

Invitat telefonic în emisiune a fost scriitorul Augustin Buzura, care a fost ironic cu privire la modul în care s-a făcut promovarea manifestărilor și oamenilor de cultură din România: „L-am rugat pe Fane Spoitoru: «Vorbește, domnule, despre cultură, că numai voi sunteți auziți»”. Scriitorul a făcut, totodată, referire la modul cum se promovau și se finanțau unele proiecte culturale românești în afară: „Am vândut sarmale pe 70.000 de euro și cărți românești pe 80.000, dar nu ne-am dus în afară doar cu mâncare românească, ci am dus și feluri evreiești”.

Într-o declarație pentru MEDIAFAX, din 3 octombrie, președintele ICR, Andrei Marga, a făcut referire la viitoarea activitate a institutului, subliniind că este necesară o distincție clară între „acțiuni punctuale, proiecte și programe”. „Sub acest aspect, se poate observa ușor că la ICR trebuie lucrat foarte mult. Multe acțiuni sau proiecte au fost considerate programe. Impactul activităților a rămas mic. Trebuie regândit aproape totul”, a spus Marga pentru MEDIAFAX.

Într-un document postat pe site-ul ICR și numit „Sincronizarea Institutului Cultural Român”, președintele instituției Andrei Marga expune viitoarele schimbări de viziune și proiecte pe care le are în vedere în mandatul său.

Astfel, noul președinte al ICR consideră că activități de tipul inițierii, organizării și dezvoltării capacității asociative, așa cum au fost ele declarate în documentele instituției, „sunt insuficiente” și propune ca scop pentru institut „producerea de noi valori de cultură și civilizație, reprezentarea și promovarea culturii și civilizației poporului român în țară și în lume, luată în întregime”. Aceasta înseamnă, conform viziunii sale, că „accentul se mută pe producerea de valori”.

Definind cultura drept „conștiința de sine a unui popor” și subliniind că ICR trebuie să încurajeze și să întrețină dezbaterea culturală de bună calitate, Andrei Marga spune că una dintre priorități vizează contribuția la elaborarea de proiecte „România 2020”.

De asemenea, Marga consideră necesară asumarea completitudinii culturii și civilizației actuale și adaugă că, în acest sens, „ICR se obligă să cuprindă, în arcul culturii, informații, cunoștinte, dar și vederi generale, concepții, viziuni. Europa rămâne multilinguală, iar limba română va trebui consolidată ca limbă europeană. Vom cultiva memoria trecutului, vom contribui la rezolvarea problemelor prezentului și vom prefigura și pregăti viitorul”, adaugă acesta.

„ICR trebuie, însă, să mute accentul de pe simpla adaptare la lumea din jur pe elaborarea de puncte de vedere, de perspective și de abordări originale, făcând din România nu doar un spectator al situației, ci locul de emergență al ideilor noi, conform ponderii ei istorice”, este una dintre viziunile lui Andrei Marga expuse în documentul „Sincronizarea Institutului Cultural Român”.

Întrebat de MEDIAFAX cum răspunde celor care i-au reproșat, folosindu-se și de textul „Sincronizarea ICR”, că nu va mai acorda atenția necesară artiștilor mai puțin consacrați, ci va promova artiști deja consacrați, Andrei Marga a răspuns:

„În dezbaterea publică din țară sunt multe deformări și neînțelegeri care trec drept adevăruri. Dacă se citește atent textul Sincronizarea Institutului Cultural Român (din 13 septembrie 2012), atunci aveți răspunsul. Este limpede că nu dă rezultate punerea în opoziție a promovării culturii față de producerea de valori culturale. Acestea trebuie să meargă împreună. Nu dă rezultate opunerea experimentelor față de operele validate. Ambele specii trebuie cultivate. Răspunsul meu este că astfel de opoziții sterile ar trebui depășite și în dezbaterea publică de la noi”.

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie, prin vot în plenul Senatului. De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea și Vladimir Simon au fost votați de plenul Senatului pentru a deveni vicepreședinți ai Institutului Cultural Român.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curții Constituționale de a declara drept constituțională Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Președinției în cea a Senatului, președintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, și foștii vicepreședinții Tania Radu și Mircea Mihăieș și-au anunțat demisia.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituției, care trece „de la autoritatea simbolică a președintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică și misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea națională a românilor” de peste granițe, așa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 și așa cum a precizat și ministrul Culturii, Puiu Hașotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci și schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Alina Dan, [email protected]