Președintele SUA ar putea „renunța la mănuși” în relația cu Europa. „S-ar putea ajunge la schimburi dure, mai ales cu Berlinul”

Președintele SUA, Barack Obama, ar putea „renunța la mănuși” în relația cu Europa, după ce a câștigat un nou mandat, și să solicite un sprijin puternic pentru țările cu probleme, care să ducă la rezolvarea mai rapidă a crizei din UE, alăturându-se astfel Franței și Italiei în disputa cu Germania.

Victoria lui Obama în algerile din SUA va avea trei efecte pentru zona euro, niciunul dintre acestea bun, scrie bancherul David Marsh într-un comentariu pentru portalul MarketWatch.

În primul rând, după luni în care Obama și echipa sa au transmis clar că vor ca Grecia să rămână în zona euro, pentru ca algerile din SUA să nu fie afectate de acutizarea crizei financiare, președintele american are acum mai multă libertate să vorbească despre problemele Europei.

EXCLUSIVStenograme | Cum au ajuns doi polițiști să fie informatori pentru un clan de interlopi: „Sunteți mai mulți inși într-un dosar, sunt numele voastre, o să fiți chemați cu toții”

05:30

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

„Dacă Obama decide să renunțe la mănuși în relația cu Bătrânul Continent, s-ar putea ajunge la schimburi dure, mai ales cu Berlinul”, scrie Marsh.

Obama se va poziționa probabil mai deschis de partea Franței și Italiei și împotriva intransigenței Germaniei în privința susținerii Greciei și altor țări lovite de probleme financiare.

În mod semnificativ, cea mai răsunătoare aprobare pentru realegerea lui Obama a venit din partea președintelui francez, Francois Hollande, care vede SUA drept aliat în campania împotriva austerității promovate de Germania.

În al doilea rând, încheierea alegerilor ar putea aduce la nivel internațional mai mult optimism privind economia SUA, dacă politicienii americani reușesc să se pună de acord asupra unor măsuri care să evite activarea automată, la începutul anului următor, a unor reduceri de cheltuieli și majorări de taxe.

Îmbunătățirea percepției privind SUA coincide cu înrăutățirea informațiilor venite din Europa. Diferența de creștere economică dintre SUA și zona euro ar putea ajunge la trei puncte procentuale anul următor, nivel maxim de la introducerea euro. Efectul ar putea fi deprecierea euro, veste bună pentru statele cu datorii din sudul Europei, dar proastă pentru Germania și alte state creditoare, susține bancherul

Al treilea efect evidențiat de Marsh este că Germania va deveni, în pofida presiunilor mai mari, tot mai reticentă să accepte o relaxare a austerității impuse statelor cu probleme, precum Grecia sau Spania. Încăpățânarea Germaniei va fi alimentată și de apropierea alegerilor federale, programate anul următor.

Unul dintre motivele importante pentru care nu funcționează programul de achiziții de obligațiuni al Băncii Centrale Europene (BCE), destinat să ajute statele cu dificultăți de finanțare, este opinia negativă a Bundesbank, banca centrală a Germaniei. Se poate chiar ca cea mai mare parte a impactului pozitiv asupra randamentelor obligațiunilor unor țări ca Spania să fi fost deja înregistrat.

După cum a afirmat filozoful francez Voltaire despre Sfântul Imperiu Roman – „nici sfânt, nici roman, nici imperiu”-, viitorii istorici ar putea spune că programul de Tranzacții Monetare Directe al BCE, care vizează achiziții de obligațiuni suverane, nu a fost nici direct, nici monetar și nici tranzacție, comentează Marsh.

Pornirea programului durează și reflectă contradicția condiționalității impuse unor țări ca Spania pentru măsuri dure de austeritate, fără ca acestea să știe măcar ce primesc în schimb.

Problema cu programul de achiziții de obligațiuni este că odată început va fi foarte dificil de oprit, apreciază Marsh. Cu cât este amânată mai mult implementarea, cu atât va întâmpina o opoziție mai puternică pe piețele financiare. De asemenea, cu atât mai mare va fi reticența de a deschide o cutie a Pandorei, care poate fi închisă doar cu mare dificultate.

Toată această situație este complicată de eșecul creditorilor internaționali de a ajunge la un acord asupra unui mod de a reduce îndatorarea Greciei, încă prea ridicată. Statul elen este aproape de a intra în default pe o datorie de 5 miliarde de euro din cauza neînțlegerilor creditorilor și a întârzierii următoarei tranșe a împrumuturilor externe.

La începutul acestui an, Grecia a beneficiat de cea mai mare restructurare de datorie suverană din istorie. Ștergerea a 100 de miliarde de euro din datoria țării nu a rezolvat problema, întrucât austeritatea care a însoțit-o, așa cum au afirmat mulți economiști, nu a făcut decât să agraveze situația.

Acest deznodământ dezastruos a fost înregistrat sub patronajul FMI, notează Marsh, ceea ce va face mult mai puțin probabilă o implicare a Fondului în noi pachete de ajutor financiar, pentru Grecia sau alte țări, precum Spania.

Pe o poziție mai puternică după alegeri, Obama se va alătura probabil liderilor marilor economii emergente, precum Brazilia, China și India, care declară că Europa trebuie să-și rezolve singură problemele. Asta nu poate însemna decât mai mulți bani de la Germania.

Rămâne de văzut care va fi reacția la noua politică americană în Germania, unde Merkel se pregătește pentru propriile alegeri anul următor, încheie Marsh.

David Marsh a lucrat peste 20 de ani ca reporter în Europa pentru agenții de presă și ziare, precum Reuters și Financial Times, după care a trecut în sectorul de investment banking. În prezent este membru în conducerea mai multor organizații și firme de consultanță. Comentariile lui Marsh pentru MarketWatch sunt publicate și de cotidianul german de business Handelsblatt.