REVOLUȚIA GAZULUI. SUA obțin independența energetică și devin cel mai mare producător de petrol, datorită gazelor de șist

Visul American e pe cale să capete o nouă conotație. Peste doar un deceniu, Statele Unite vor întrece Arabia Saudită și vor deveni cel mai mare producător de petrol la nivel mondial. Mai mult, în jurul anului 2035, SUA vor fi independente energetic, iar cheia acestei performanțe stă în primul rând în dezvoltarea exploatărilor de gaze de șist, potrivit noului raport anual al Agenției Internaționale de Energie (AIE).

Până nu demult cel mai mare consumator energetic al lumii (China este pe primul loc acum) și dependentă de importuri, America  va ajunge exportator net de petrol și chiar și de gaze până în 2035. În tot acest timp, restul lumii va deveni tot mai dependent de importuri, întreaga hartă energetică schimbându-se. Nu este vorba doar despre o modificare a clasamentului puterilor energetice.

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

Schimbările se referă atât la modificarea întregului mix energetic al planetei, la dezvoltarea unor economii și încetinirea creșterii economice în alte state, la modificări de ordin tehnologic, de mediu, dar, foarte important, geopolitic. Pe scurt, domeniul energetic la nivel mondial va trece printr-o „revoluție”, cu efecte politice foarte importante, reiese din previziunile AIE.

Noua hartă energetică este dată de revitalizarea producției de petrol și gaze în State Unite și ar putea fi modificată în continuare de trendul post-Fukushima de a renunța măcar parțial la energia nucleară. Mai mult, și tehnologiile eoliene și solare s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani și vor continua să o facă și în viitorul apropiat.

În paralel, va continua să crească și cererea de energie, China și India fiind principalii clienți. Pentru a face față presiunii internaționale, China va trebui să se folosească foarte mult și de energie mai puțin poluantă. Statul comunist, care tocmai a primit o nouă conducere, sub Xi Jinping, va folosi de peste trei ori mai multe gaze în următoarele două decenii. Se estimează că, în 2035, China va consuma 545 de miliarde de metri cubi de gaze, față de 130 de miliarde câte a folosit în 2011, potrivit datelor AIE.

În Statele Unite, unde rezervele sunt foarte mari și, deci, prețurile mici, gazele vor deveni cea mai folosită resursă, depășind, în jurul anului 2030, petrolul. Situația este foarte diferită pe continentul nostru, unde creșterea consumului de gaze în detrimentul altor resurse va fi limitată.

Ce este cu adevărat notabil în previziunile privind creșterea cererii de gaze este că, în mare parte, această creștere este asigurată la nivel mondial de gazele de șist, o resursă relativ nouă și încă foarte controversată, de care Europa (cel mai recent caz este chiar România) se ferește, din cauza pericolelor pentru mediu.

Gazele naturale, „aur cu nuanțe diverse” (*AIE)

Pe pământ american, însă, gazele de șist sunt noul aur și cheia mult-doritei independențe energetice. Această independență nu înseamnă doar scăderea prețului la pompă (indicatorul preferat al americanului de rând), ci și a prețului la energie electrică per ansamblu, deci costuri mai mici pentru afaceri.

Producția de șisturi în SUA a crescut rapid din 2005 și până acum, ajungând în 2010 să reprezinte 20% din toată producția energetică a Statelor Unite. În prezent, datorită șisturilor bituminoase, americanii sunt în pragul autonomiei la capitolul gazelor naturale. De asemenea, aceste exploatări vor asigura independența energetică pe care o prognozează AIE pentru 2035, ele deblocând șisturile petroliere.

Experții avertizează, însă, că trebuie să privim cu oarecare rezervă termenul „independență”, ei atrăgând atenția că rețeaua energetică a lumii este atât de interconectată, încât niciun stat nu va reuși vreodată să fie o „insulă” în materie de energie, pentru că va fi mereu influențat, economic și politic, de orice schimbare în energia altor state.

Așa se face că, în cazul Statelor Unite, vom asista la schimbări energetice cu efecte în lumea întreagă. Spre exemplu, odată ce America de Nord devine exportator net de petrol, comerțul va fi în primul rând cu Asia. Se vor schimba, prin urmare, rutele strategice care, în prezent, asigură comerțul cu petrol dinspre Orientul Mijlociu spre alte state asiatice, explică AIE în raportul citat.

Pompa, armă de campanie

Fiecare președinte american de la Richard Nixon încoace a profețit independența energetică a americanilor, se arată în Blueprint for a Secure Energy Future, planul din 2011 al lui Barack Obama pentru politicile energetice ale SUA în următoarele decenii.

De altfel, energia, sub forma prețului benzinei la pompă, a fost unul dintre subiectele cel mai des folosite pentru reclamă electorală negativă în timpul campaniei prezidențiale care tocmai s-a încheiat. Republicanul Mitt Romney și-a construit multe dintre atacurile sale pe tema energiei. În spiritul partidului său, a pledat pentru o creștere importantă a numărului de exploatări petroliere, a reducerii condițiilor pentru a obține permisiunea de forare, dar și a scăderii subvențiilor pentru energia verde.

De cealaltă parte, Obama continuă să investească în energia verde, după cum a făcut-o și în primul mandat, cu succes, conform analizei AIE.

„Pungile de bogăție” ale Bârladului

În România, gazele de șist au devenit motiv de scandal și de proteste în mai multe orașe din țară. În luna martie, câteva mii de bârlădeni au ieșit în stradă pentru cerând interzicerea exploatării gazelor de șist din zonă de către gigantul american din industria energetică Chevron. Ei au susținut că metoda fracturării hidraulice folosită de către reprezentanții companiei este una periculoasă atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru oameni.

Planul americanilor era de a săpa trei sonde cu adâncimi cuprinse între 3.000 și 4.000 de metri. Conform documentelor oficiale, aceste activități nu ar fi cuprins și folosirea metodei fracturării hidraulice. Cu toate acestea, pe fondul unei puternice mișcări anti-exploatare, Chevron a anunțat ulterior că nu va desfășura anul acesta în Vaslui decât activități de explorare prin metode convenționale.

Compania americană susține că, la momentul actual, face explorări pe o suprafață de peste 1,2 milioane de hectare, în Polonia și România.