Hoții limuzinei lui Becali, condamnați definitiv la pedepse între patru și 12 ani de închisoare . Ce pedeapsă a primit hoțul care a „cerut” să intre în portbagajul mașinii

Persoanele acuzate de tâlhărie și mai multe furturi, între care și cel al limuzinei finanțatorului Stelei, George Becali, au primit, marți, pedepse definitive cuprinse între patru și 12 ani de închisoare, acestea urmând să fie puse în executare de polițiștii Serviciului Urmăriri.

Curtea de Apel București (CAB) a admis, marți, recursul făcut de procurorii bucureșteni în dosarul în care hoții mașinii lui George Becali au fost judecați pentru furt calificat și tâlhărie și a modificat pedepsele date de instanțele inferioare în acest caz.

Astfel, CAB a revocat eliberarea condiționată a lui Ilie Alexandru, astfel că acesta are de efectuat patru ani de închisoare.

Stan Constantin David a fost condamnat de judecătorii CAB la zece ani de închisoare, la care instanța a aplicat un spor de doi ani. Astfel, acesta are de executat, potrivit deciziei CAB, 12 ani de închisoare.

EXCLUSIV Analistul economic Adrian Negrescu desființează programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan: „E o halucinație de inteligență artificială”

15:36

DEZVĂLUIRI Sylvester Stallone s-a luptat cu o tulburare de alimentație în timpul carierei sale în Rocky și recunoaște că steroizii „i-au afectat grav corpul”

15:36

Tinel Niculae, cel care a susținut că el a cerut să fie urcat în portbagajul mașinii lui Gigi Becali, pentru a nu o murdări de sânge, a fost condamnat de judecători la patru ani de închisoare pentru furt și șapte ani de detenție pentru complicitate la tâlhărie în formă agravantă, respectiv pentru fapta din 2 iulie 2008. Tot el a fost condamnat la câte zece ani de detenție pentru mai multe fapte de furt calificat. Instanța a constatat că infracțiunile pentru care Niculae a fost condamnat în acest dosar sunt concurente cu faptele pentru care acesta a fost condamnat printr-o sentință din 18 septembrie 2009 a Tribunalului București și a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de doi ani de închisoare dată prin acea decizie a Tribunalului. Totodată CAB, i-a aplicat lui Niculae un spor de un an de închisoare și a stabilit, în final, ca acesta să execute 11 ani de închisoare.

În cazul celorlalți inculpați din dosar, Curtea a menținut deciziile instanțelor inferioare.

Cele șapte persoane trimise în judecată în dosarul privind furtul limuzinei europarlamentarului Gigi Becali foloseau mai multe tehnici prin care furau autoturismele, arătau procurorii, la momentul trimiterii în judecată.

David Constantin Stan a fost cercetat de procurorii Parchetului Tribunalului București pentru furt calificat, tăinuire și șantaj.

Pe Niculae Tinel, procurorii l-au acuzat de furt calificat și complicitate la tâlhărie.

Ștefan Mărgean, zis Fănoiu, zis Moldoveanu, arestat preventiv în lipsă, a fost deferit justiției pentru furt calificat și tâlhărie.

Adrian Stănilă, zis Chelu, cercetat în stare de arest preventiv, a fost judecat pentru furt calificat.

Sorin Paul Mihalache, și el arestat preventiv, a fost trimis în judecată de anchetatori pentru furt calificat.

Alexandru Vasilache Albu a fost deferit justiției pentru favorizarea infractorului, iar Sandu Geamănu, cercetat în libertate, pentru tăinuire și șantaj.

În actul de inculpare, procurorii arătau că, în perioada iunie 2008 – martie 2009, Stan David Constantin, Niculae Tinel, Ștefan Mărgean și Adrian Stănilă, toți locuitori din Chitila, s-au specializat în comiterea de infracțiuni de furturi de autoturisme. Aceștia vizau autoturisme de lux, lăsate de către proprietari cu motorul pornit și cheia în contact, momente în care autorii pătrundeau în autoturism și plecau cu acesta, mai arată procurorii.

Acest mod de operare, ptrivit documentului citat, respectiv furtul autoturismului lăsat cu motorul pornit, se regăsește la toate infracțiunile comise în dauna părților vătămate Aurel Leonte, Muhammad Salah Abbey, Valentin Savu, Vivi Carol Papuc, George Becali, Dragoș Mărăcineanu Erușencu sau Mansour Mah´d.

Procurorii au descris în amănunt intențiile celor anchetați arătând că infractorii, furând mașinile cu cheia în contact, urmăreau mai multe aspecte.

Pe de o parte, având cheia autoturismului, autorii îl puteau valorifica mai ușor și pentru o sumă mai mare de bani pe piața neagră, nemaifiind nevoiți să procure chei contrafăcute pentru autoturismele în cauză. Pe de altă parte, autoturismele furate de către membrii grupării aveau o valoare foarte mare (autoturisme de lux), cele mai multe dintre acestea erau asigurate CASCO, inclusiv pentru cazul în care ar fi fost furate, mai arată anchetatorii.

Potrivit prevederilor standard ale contractelor de asigurare CASCO, pentru a beneficia de asigurarea CASCO, este necesar ca persoana păgubită (proprietarul autoturismului sustras) să prezinte ambele rânduri de chei ale autoturismului; în caz contrar, cel în cauză nu este despăgubit, considerându-se că sustragerea autoturismului s-a produs ca urmare a neglijenței manifestate de acesta, aceasta fiind și împrejurarea de care au profitat și membrii grupării, se mai arată în rechizitoriu.

Astfel, cunoscând faptul că persoanele vătămate nu vor putea obține despăgubirea pentru autoturismul sustras, autorii obișnuiau ca – după consumarea furtului – să contacteze persoana vătămată și să-i propună „răscumpărarea” autoturismului sustras, respectiv restituirea acestuia părții vătămate, în schimbul unei sume de bani, mai notează procurorii.

Infractorii obțineau astfel un profit sigur și rapid în urma activității lor infracționale, fără a se expune riscului pe care îl implică valorificarea autoturismului sustras pe piața neagră și a eventualei găsiri a acestuia de către organele de poliție.

În aceste activități de „restituire” și „valorificare” a mașinilor furate, David Stan Constantin, Tinel Niculae, Ștefan Mărgean și Adrian Stănilă erau, de obicei, coordonați și sprijiniți de Sandu Geamănu, care obținea astfel o parte a profitului infracțional.

Procurorii au mai aratat că în activitățile de „restituire” a mașinilor furate, membrii grupului pretindeau că autoturismele au fost furate de alte persoane și că ei doar intermediază recuperarea acestora. Astfel, aceștia puteau, pe de o parte, negocia cu părțile vătămate pentru obținerea unei sume cât mai mari, pretinzând că acestea ar fi solicitate de alte persoane, iar, pe de altă parte, se puteau disculpa, în situația în care persoana vătămată contactată ar fi alertat organele de poliție, mai notează anchetatorii.

Un alt aspect al modului de operare folosit de către această grupare infracțională și prezentat de procurori, constă în deplasarea mai multor autori la locul furtului, deplasarea lor realizându-se cu o mașină având montate plăcuțe de înmatriculare cu numere străine. Astfel identificarea autoturismului care putea fi furat era urmată de coborârea unuia sau a unora dintre membrii grupului, în timp ce ceilalți rămâneau în mașina cu care se deplasaseră la locul faptei, pentru a asigura scăparea tuturor, în cazul intervenirii vreunui „incident”.

Procurorii mai notau că membrii acestei grupări au mai fost cercetați pentru comiterea mai multor infracțiuni în în aceste moduri, și au fost trimiși în judecată în 28 februarie 2008, la Judecătoria Sectorului 4, dosarul fiind în prezent în stare de judecată.

Hoții cereau de la proprietarii autoturismelor răscumpărări între 6.000 și 20.000 de euro.