Singura casă-document din București este inaccesibilă publicului, la patru ani de la renovare. GALERIE FOTO

Muzeul „Theodor Aman”, singura casă-document de epocă rămasă în București, este în continuare închis, la mai bine de trei ani de la terminarea lucrărilor de renovare și reabilitare. În timp ce în interior încă se reamenajează, în unele părți din exterior a început să cadă mici părți din tencuială.

Vizavi de Biblioteca Central Universitară (BCU) din București, pe Strada C.A. Rosetti, la numărul 8, se află o clădire impunătoare în stil neoclasic. Este Muzeul „Theodor Aman”, imobil construit în 1869 chiar după planurile marelui pictor. Pe poarta de fier de la intrare este pus următorul mesaj: „Muzeul este închis temporar pentru reorganizare”. Accesul vizitatorilor este însă restricționat „temporar” de câțiva ani.

În septembrie 2004, muzeul a intrat într-un amplu proces de renovare, o parte din bani au fost furnizați de către Ambasada SUA și Clubul Rotary, alții au venit de la Primăria Capitalei. Lucrările au durat patru ani, deși termenul inițial de reabilitare a fost de un an. Întârzierile au fost și o consecință a unor evenimente neprevăzute. De pildă, muncitorii au descoperit că sobele, piese de patrimoniu, la fel ca tot ce se afla în casă, nu aveau niciun fel de fundație, astfel încât s-a decis demontarea lor, potrivit Mediafax.

FLASH NEWS Bruxelles pregătește noi proiecte legislative pentru 2027. La ce inițiative va renunța Comisia Europeană

08:47

ALEGERI ÎN SUA Cum s-au descurcat candidații români în alegerile din SUA. Mihaela Pleșa a câștigat în Texas

08:44

În aprilie 2009 a fost anunțată redeschiderea oficială a muzeului, iar pentru puțin timp publicul a putut vizita doar trei dintre sălile de expoziție. Acestea cuprindeau lucrări de artă restaurate, precum „Frații Aman”, „Doamnă în vernil”, „Cireșe”, „Buchet de liliac” etc.

La momentul respectiv, Ionel Ioniță, directorul Muzeului Municipiului București, sub a cărui administrare se afla Muzeul „Theodor Aman”, declara că urmează să fie deschise și alte două camere, precum și atelierul pictorului. La scurt timp de la inaugurare, muzeul s-a închis din nou pentru „reamenajare”.

„Totul depinde de cum se trece de iarnă”

În decembrie 2012, muzeul este în continuare închis. „Dacă se termină de renovat un muzeu, nu înseamnă că este gata imediat. Au mai fost nevoie de o serie de lucrări de montare a simezelor, a sobelor, a panourilor de lumină și altele”, a declarat Ionel Ioniță pentru gândul.

În timp ce în muzeu se fac reamenajări, în exterior tencuiala a început să cadă în unele părți. „Nu știam de asta, o să verific. Poate și pentru că a fost iarnă, frig”, a răspuns oficialul după ce i-am adus la cunoștință acest lucru. Reîntrebat cum este posibil ca reamenajarea clădirii să dureze mai mult decât renovarea, directorul a răspuns iritat: „Ce, este singurul muzeu din București care nu s-a deschis?”.

Despre momentul deschiderii spune că va fi anul viitor, pentru că mai trebuie „făcute rame pentru tablouri”, însă „totul depinde de cum se trece de iarnă”.

Muzeul „Theodor Aman” este cel mai vechi muzeu de artă din București, rămas intact de la deschiderea lui, în 1908. Construită în 1869, în stil neoclasic italian, casa a fost concepută în întregime după planurile artistului. Theodor Aman a fost și autorul mobilierului, al picturii murale din hol și al decoratiunilor din interior și exterior. Sculpturile de pe fațada muzeului sunt lucrate tot de artist și îi înfățișează pe Michelangelo și pe Leonardo Da Vinci.

În cei 140 de ani de existență, casa construită din cărămidă cu șarpantă de lemn a trecut prin câteva cutremure și două restaurări. În 1977 a fost acoperit sistemul de ventilație, favorizând astfel igrasia care s-a ridicat până la înălțimea de 2,5 metri, afectând pictura interioară a pereților, operă a lui Aman.

Colecția muzeului cuprinde 196 de picturi, 400 de desene și gravuri, 50 de plăci de gravură, dar și obiecte personale , pensule, arme, măști sau costume. Muzeul este singura casă-document de epocă rămasă în București. Ca un detaliu, prin atelierul mare al artistului, care funcționa ca și expoziție permanentă a pictorului, au pășit mai toate personalitățile importante ale epocii.

Pictorul Theodor Aman (1831-1891) a fost cel care, alături de Gheorghe Tătărăscu a înființat (1864) prima școală superioară de arte plastice, al cărei director a fost mai bine de un sfert de secol. De numele lui se mai leagă și organizarea primelor expoziții colective cu caracter periodic, precum și cea dintâi pinacotecă bucureșteană.