Cum vede Tanczos, de la UDMR, regionalizarea: O regiune de dezvoltare care să se bazeze pe Ținutul Secuiesc va fi soluția ideală

Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, luni, cu ocazia comemorării secuilor uciși în 1764 la Siculeni, că actuala regionalizare a țării este „una forțată” și că o regiune de dezvoltare „care să se bazeze pe Ținutul Secuiesc, pe județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș, va fi soluția ideală”

Aproximativ 350 de persoane au participat, luni, la Siculeni, la comemorarea secuilor uciși în 1764 de trupele imperiale habsburgice. La manifestare au participat, alături de reprezentanții autorităților locale și județene, parlamentarii Tanczos Barna, Antal Istvan și Korodi Attila, precum și europarlamentarul Sogor Csaba, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, în cadrul alocuțiunii susținute în fața monumentului ridicat în memoria martirilor, că reforma administrativă pe care a încercat să o impună Imperiul Habsburgic în urmă cu 250 de ani seamănă cu reforma administrativă „care se pregătește în România” și că asimilarea forțată a unei minorități poate să ducă la evenimente nedorite.

CONTROVERSĂ Al doilea om în stat, prins cu minciuna în cazul întâlnirii dintre Bolojan și șefa CCR. Declarația inițială „Nu îmi folosește nimeni biroul în lipsă” s-a transformat în „Am avut o înţelegere cu domnia sa să folosească biroul oricând are nevoie”

18:07

FLASH NEWS PNL a rămas fără funcția de secretar al Camerei Deputaților, pe care ar fi trebuit s-o primească Raluca Turcan. Rolul a fost atribuit partidului AUR

17:58

„Reforma administrativă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, încercată de Imperiul Habsburgic împotriva Ținutului Secuiesc, acum 250 de ani, seamănă foarte mult cu reforma administrativă care se pregătește în România. Asimilarea forțată, reforma administrativă făcută cu intenție împotriva unei minorități poate să ducă la evenimente nedorite”, a spus Tanczos.

Senatorul UDMR și-a exprimat convingerea că politicienii actuali „vor fi suficient de înțelepți” să nu creeze evenimente nedorite în România prin reforma administrativă și prin modificarea Constituției, garantând drepturile obținute până în prezent de minoritatea maghiară.

„Sunt convins că majoritatea trebuie să aibă tot timpul în vedere interesele, drepturile unei minorități. Minoritatea secuiască nu este venită de azi, de ieri pe aceste mleaguri”, a afirmat Tanczos.

El a afirmat că „actuala regionalizare este una forțată”, întrucât „regiunile de dezvoltare actuale nu sunt bazate pe coeziune istorică, economică, socială, culurală” și, din punctul acesta de vedere, crede că „o euroregiune, o regiune de dezvoltare care să se bazeze pe Ținutul Secuiesc, pe județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș, va fi soluția ideală din toate punctele de vedere”.

La rândul său, deputatul Antal Istvan a declarat că drepturile secuimii, apărate cu prețul vieții de martirii care s-au opus habsburgilor și pe care comunitatea maghiară le-a recâștigat după Revoluția din 1989, trebuie păstrate, întrucât „Țara Secuilor a existat și va exista nu numai în visele noastre, ci și în realitate”.

„Țara Secuilor a existat și va exista nu numai în visele noastre, ci și în realitate, sperăm ca actuala majoritate să perceapă acest adevăr în modul cel mai corect și să intrăm în normalitate pentru deceniile viitoare, să conviețuim în pace și înțelegere și să construim împreună patria noastră comună”, a afirmat Antal Istvan.

Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a susținut afirmațiile antevorbitorilor, adăugând că secuii nu renunță la obținerea autonomiei.

„Strămoșii noștri au crezut în libertate și eu cred că autonomia înseamnă libertatea. Și cred că și în ziua de astăzi cei care trăim aici și încercăm să ne păstrăm tradițiile, limba, cultura luptăm pentru libertate, luptăm pentru autoexprimare, luptăm așadar pentru autonomie”, a spus Borboly.

Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentul „Siculicidium”, iar manifestările comemorative s-au încheiat cu intonarea imnului Ungariei și a imnului secuilor.

Potrivit istoricilor, „Masacrul de la Siculeni” (în limba latină Siculicidium, adică „uciderea de secui”) a fost o execuție în masă, organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli care s-au împotrivit încorporării în nou-înființatele regimente secuiești. Acțiunea a fost ordonată de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei.

Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morților, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor și pedepsirea „răzvrătiților”, a apreciat că este vorba despre 400 de morți.

După aceste evenimente, mii de secui – unele estimări indică cifre comparabile cu populația a cinci sate secuiești – au plecat peste munți, în Moldova, unde, după câțiva ani, în care unii dintre ei s-au stabilit în satele ceangăiești din Ghimeș și de pe malul Siretului s-au stabilit în Bucovina în cele cinci sate ale secuilor bucovineni.