Ministrul Culturii, Daniel Barbu, își dorește „demuzeificarea” culturii române

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a pledat, marți seară, la evenimentul organizat de minister la Muzeul Național de Artă al României, cu ocazia Zilei Culturii Române, pentru o „demuzeificare” a culturii române și pentru transformarea ei într-un bun public, accesibil inclusiv tinerei generații.

Ministerul Culturii a organizat, marți seară, la Muzeul Național de Artă al României din București, un eveniment dedicat celebrării Zilei Culturii Române, la care au luat parte reprezentanți ai Parlamentului României, ai corpului diplomatic, academicieni și personalități culturale.

În programul evenimentului au fost incluse vizitarea a două dintre expozițiile găzduite de Muzeul Național de Artă al României – „Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești 1830-1930” și „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului” -, dar și un recital susținut de violonistul Alexandru Tomescu, care a interpretat lucrări muzicale ale maeștrilor Johann Sebastian Bach, George Enescu, Eugene Ysaye, Fritz Kreisler și Ciprian Porumbescu.

LIFESTYLE Până la ce oră este indicat să zici „Bună dimineața!”, de fapt. Ce spun normele de bună conduită și etichetă în România 

15:18

ULTIMA ORĂ Economistul AUR, Petrişor Peiu, vorbeşte despre criza prin care trec românii: „Este o recesiune locală. Un fenomen pur românesc”

15:11

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii, și Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului Național de Artă al României.

Aflat la cel de-al doilea discurs în calitate oficială – primul a fost susținut marți dimineață, la evenimentul organizat de Academia Română cu ocazia Zilei Culturii -, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a făcut referire la câteva dintre elementele-oglindă pentru cultura română, dând ca exemple „Frescele Mănăstirii Argeșului” și lucrările de artă întrunite în expoziția „Mitul Național”.

„Națiunea deconstruiește și reconstruiește în permanență monumentele ei”, a spus Daniel Barbu. „Datoria celor care astăzi fac politici culturale este de a nu muzeifica ceea ce este astăzi viu. Ce trebuie astăzi în planul culturii este de a proceda cu maximă precauție, fară să obiectualizăm ceea ce am moștenit”, a mai spus ministrul Culturii, reafirmând totodată intenția instituției pe care o conduce de a sprijini proiectele culturale și de a transforma cultura într-un bun public, destinat nu doar celor trecuți de prima tinerețe, ci și generației tinere.

Din punctul de vedere al ministrului Culturii, „criza” este cea care a generat tendința de „muzeificare” a culturii române.

„Cultura este astăzi în criză – și folosesc termenul etimologic – și cred că aceea care ar trebui să sufere rigorile crizei este tendința de a mitologiza. Muzieficând, punând ramă creației noastre artistice, o izolăm de societatea în care trăiește, care are exigențe de o altă natură (…) Aceasta izolare a culturii cred că trebuie să sufere rigorile crizei și, atât timp cât se vor putea face proiecte culturale, direcția este aceasta – de a transforma cultura într-un bun public”, a mai spus ministrul Daniel Barbu.

Vorbind despre globalizare și despre efectele ei, președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a subliniat că un risc major este reprezentat de „pierderea identității și a continuității națiunilor, definită prin cultură, limbă, tradiții și spiritualitate”. În acest sens, Haiduc a spus că respectiva tendință este valabilă în România în câteva direcții, printre care „neglijarea culturii naționale în favoarea culturii de import, presiunea exercitată de limbile străine, în special engleza, asupra limbii naționale, tratamentul superficial și distorsionat al istoriei naționale, promovarea violenței, a revoluției sexuale în mass-media și în jocurile video, precum și promovarea pseudo-științelor în defavoarea adevăratelor științe”.

„În zilele acestea, societatea este dominată de preocupări economice și angajată în controverse politice. Astfel, preocupările față de cultură tind să se bucure de o mai mică atenție și să atragă cercuri limitate. Cu toate acestea, în țări în care culturile naționale se află sub presiunea globalizării, fiecare națiune încearcă din greu să își mențină identitatea prin păstrarea nealterată a culturii, care este contribuția sa la îmbogățirea și diversitatea culturii universale”, a mai spus academicianul Ionel Haiduc.

15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale, prin adoptarea de către Camera Deputaților a Legii nr. 238 din 2010. În acest sens, autoritățile trebuie să sprijine material și financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii trebuie să elaboreze un ghid al acestora. Totodată, societățile române de televiziune și radiodifuziune trebuie să realizeze și să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile. Momentul a fost special ales pentru că, în fiecare an, pe 15 ianuarie este celebrată nașterea poetului național Mihai Eminescu.