Analist al firmei Roubini GE: Ungaria și România, verigile slabe din regiune. Bucureștiul are avantajul relației cu FMI

Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării și fundamentelor macro, cealaltă verigă slabă fiind România, cu diferența că guvernul de la București pare serios în relația cu FMI, potrivit unui analist de la firma Roubini Global Economics (RGE).

„Ungaria este cea mai slabă verigă”, din cauza îndatorării externe, cea mai ridicată din regiune, precum și a fundamentelor macroeconomice mai slabe decât cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, într-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicația ungară Portfolio. De asemenea, băncile din Ungaria depind puternic de instituțiile de credit din zona euro și de stabilitatea uniunii monetare, a adăugat Vukotic.

Cealaltă verigă slabă este România, a spus analistul, notând că principala diferență constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privința încheierii unui acord cu FMI și probabil va reînnoi actuala înțelegere, care expiră în martie.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan avertizează că intervențiile asupra Dunării ar putea modifica frontiera cu Bulgaria. Ce argumente aduce profesorul?

22:39

REACȚIE Unul dintre consilierii lui Nicușor Dan anunță că România ar putea avea un nou guvern abia la toamnă

22:35

„În situații turbulente, (acordul cu FMI, n.r.) oferă cea mai puternică asigurare pentru investitorii care au în vizor și România. Contrar acestei situații, executivul ungar nu are nicio intenție notabilă de a ajunge la o înțelegere cu Fondul, asumându-și astfel un risc major, întrucât într-un context în care încrederea la nivel global se poate deteriora rapid și puternic, Ungaria ar putea să fie prima țară din care capitalul străin se retrage”, a spus analistul RGE.

Firma RGE, condusă de reputatul economist Nouriel Roubini, a fost criticată la începutul săptămânii de Ministerul Economiei de la Budapesta pentru că ar fi cauzat deprecierea forintului printr-o recomandare de vânzare către clienți.

RGE s-a apărat afirmând că deprecierea mondei ungare, în jurul pragului psihologic de 300 de forinți pentru un euro, ar fi fost cauzată de comentarii ale ministrului Economiei. Acesta a indicat, în comentarii apărute în presă, că ar prefera un forint mai slab. Matolcsy este considerat favorit pentru preluarea conducerii băncii centrale în martie.

În timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a evitat un colaps financiar cu ajutorul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE și Banca Mondială.

Actualul guvern, condus de premierul Viktor Orban, a întrerupt, însă, acordul după instalarea în funcție, în 2010. Orban a fost nevoit să înceapă în 2011 noi discuții cu FMI și UE pentru un acord preventiv, în urma deprecierii forintului, a situației economice dificile și a majorării costurilor de finanțare de pe piața internațională. Discuțiile au fost tergiversate, după ce perioadele de temperare a crizei din zona euro au redus presiunea asupra Ungariei pe piețele financiare internaționale, iar țara vecină nu are nici în prezent o înțelegere cu instituțiile financiare internaționale.

Pe de altă parte, România are în derulare un acord stand-by cu FMI început în primăvara anului 2011, care urmează unei înțelegeri de finanțare cu FMI, Comisia Eeuropeană și Banca Mondială, derulată între 2009 și 2011, cu o valoare de aproape 20 de miliarde de euro.

Actualul acord cu FMI și CE, în valoare cumulată de 5 miliarde euro, este tratat de autoritățile de la București ca o înțelegere de tip preventiv.

Programat să se încheie în primăvara acestui an, acordul va fi prelungit, cel mai probabil, până în luna iulie, pentru ca partea română să poată recupera întârzierile în îndeplinirea condiționalităților, cauzate în principal de alegerile parlamentare din decembrie.

FMI ar fi în principiu în favoarea unui nou acord de tip stand-by cu România, dacă Guvernul va reuși să finalizeze actuala înțelegere cu succes, prin recuperarea obligațiilor asumate, care privesc în principal reforme structurale, inclusiv privatizări sau lichidări ale unor companii de stat.

Rămâne însă în continuare deschisă problema acceptului din partea Comisiei Europene pentru o nouă înțelegere cu autoritățile de la București, în condițiile în care o serie de state din zona euro cer asistență de la instituția europeană, iar România beneficiază de fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro, pe care nu reușeșete să le atragă.

Inițial, Executivul dorea închiderea în ianuarie a acordului actual și perfectarea unei noi înțelegeri cu instituțiile financiare, în care să fie preluate și din condiționalitățile asumate deja și neîndeplinite, dar experții internaționali au respins o astfel de propunere, cerând în primul rând respectarea obligațiilor amânate.

Leul a început să se aprecieze de la jumătatea lunii decembrie, jucătorii mizând inițial pe stabilitate politică și încheierea unui nou acord cu FMI. De asemenea, au fost atrași și de randamente, având în vedere că pe valutele din regiune se așteaptă tăieri de dobândă.

Apetitul jucătorilor străini s-a accentuat după anunțul JP Morgan de marți seară privind includerea obligațiunilor României într-un indice al băncii. Astfel, leul s-a apreciat cu 1,8% de la începutul anului, în sesiunea de joi cursul de referință publicate de BNR, de 4,3351 lei/euro, atingând minimul ultimelor 12 luni.