Raport dur al Comisiei Europene. Care sunt restanțele României față de Bruxelles

Raportul pe Justiție al Comisie Europene, prezentat, miercuri 30 ianuarie arată că noua putere nu s-a achitate de o parte din cele 11 angajamente convenite în vara anului trecut. Cele mai aspre critici privesc indepedența sistemului judiciar și faptul că politicienii cu probleme de integritate încă ocupă funcții de ministru și de parlamentar. Raportul mai consemnează faptul că există intimidări și hărțuiri la adresa unor persoane din instituțiile statului, precum ANI, Curtea Constituțonală, Înalta Curte de Casație și CSM în special prin intermediul presei. Raportul CE

CITEȘTE AICI RAPORTUL COMISIEI EUROPENE

Oficialii europeni susțin necesitatea revizuirii regulilor privind libertatea presei, pentru a fi protejate instituțiile statului și respectate drepturile fundamentale ale persoanelor, potrivit unor surse judiciare.â

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe miercuri, 1 aprilie, de la ora 20.00, live pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Dan Dungaciu

22:00

FLASH NEWS Ultimele mesaje despre pace de la Teheran. Ce spun oficialii iranieni despre posibilitatea încheierii războiului cu SUA

21:54

Citește mai jos cele mai importante declarații ale reprezentanților CE pe marginea raportului

UPDATE 12:14 Premierul Ponta a solicitat o întâlnire cu președintele Barosso, au menționat reprezentanții CE. „Este o bună oportunitate pentru a discuta pe marginea raportului”, a declarat Mark Gray

UPDATE 12:08 Raportul pe Justiție spune că procedurile de riridcare a imunității trebuie modificate. „Acestă procedură trebuie îmbunătățită iar noi vom monitoriza acest aspect”, a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE 

UPDATE 12:02 Reprezentantul CE susține că unele din cele 11 puncte agreate în vara anului trecut au fost onorate dar nu toate și nu în totalitate.  „În cazul independenței Justiției nu au fost luate măsurile necesare. Nu a fost numit un procuror general sau un șef al DNA”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:57 „Mai mulți jurnaliști și-a exprimat îngrijorarea față de situația din România. Am avut mai multe cazuri în care judecători care au fost atacați, hărțuiți prin intermediul presei. Nu doar CE a ridicat acestă problemă. Temeri similare au fost exprimate de Consiliul Europei și a Comisiei de la Veneția. Am primit reclamații de la CCR și de la Curtea Supremă. De aceea am ridicat acestă problemă. În mai multe cazuri am văzut că au fost depășite limitele. Sunt două chestiuni distincte: libertatea presei și atacurile la adresa justiției prin media”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:53 Reprezentanții CE susțin că nu există o legătură directă între raportul MCV și accederea în spațiul Schengen.

UPDATE 11:52 Raportul mai notează și că rolul mass-media a fost de asemenea luat în calcul: revizuirea regulilor existente pentru a asigura protecția instituțiilor și a persoanelor trebuie asigurată. 

UPDATE 11:50 Întrebat de ce autoritățile române nu au primit raportul MCV înaintea publicarea lui, Mark Gray a declarat că procedura nu s-a schimbat doar că CE a avut grijă ca raportul să nu fie scurs în presă înainte de prezentarea lui. 

UPDATE 11:48 „Este foarte important să subliniem că există un acord între premierul Ponta și președintele Barosso dar și un acord între premierul român și președintele Băsescu care ar putea asigura o stabilitate mai mare”, a declarat Mark Gray. 

UPDATE 11:43 Purtătorul de cuvânt al CE susține că România îndeplinește condițiile de intrare în Schengen. „Acesta nu este un raport pe Schenhen dar în opinia CE, România îndeplinește condițiile pentru a accede în Schengen”, spune Mark Gray. 

În ce privește procedura de selecție a procurorilor pentru numirea în funcțiile de conducere la Ministrul Public, CE spune că trebuie să se înscrie cât mai mulți magistrați, procedura de alegere a procurorilor șefi să fie transparentă, fiind necesară o opinie pozitivă a Consiliului Superior al Magistratrii (CSM).

Raportul notează necesitate intrării în vigoare a codurilor de procedură civilă, penal și de procedură penală la teremenele stabilite.

Totodată, CE afirmă că reforma constituțională din România trebuie să respecte statul de drept, separația puterilor în stat, independența și stabilitatea sistemului judiciar și să fie fundamentată pe un consens cât mai larg.