Aproape 1.300 de bolnavi de cancer sunt pe lista de așteptare. Cât trebuie să aștepte un astfel de pacient ca să beneficieze de tratament

Problemele bolnavilor de cancer nu s-au terminat odată cu împrumutul oferit de Guvern companiei Unifarm pentru achiziționarea tratamentului necesar acestor pacienți. Cu toate acestea, criza citostaticelor pare a fi departe de a se fi sfârșit. „În prezent, lipsesc în jur de 8 citostatice. Restul au început să vină în depozitul Unifarmului. Cantitățile nu sunt foarte mari, dar totuși este un început”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Acesta a declarat că suma alocată de Guvern are rolul de a acoperi, într-un timp record, lipsa diferitelor medicalente din sfera oncologică. „Suma de 800.000 de euro este dată ca un fel de fond de rulment, cu ajutorul căreia să se asigure un stoc minim de medicamente. Atunci când vor fi iar sincope în aprovizionare, această sumă va ajuta la rezolvarea acestei probleme, dar asta nu înseamnă că Unifarmul va ajuta la soluționarea întregului program de oncologie. Cu siguranță sunt și ceilalți distribuitori și producători care trebuie să se implice mult mai activ în aprovizionarea acestor medicamente”, a mai spus Irimia. 

ECONOMIE Trump cere benzină la 2,50 dolari pe galon și amenință distribuitorii cu sancțiuni: „Scădeți prețurile imediat sau vor fi probleme”

09:25

AUTO Concedieri la o mare fabrică din Iași din industria auto. Lear taie din operațiuni

09:13

Lista de așteptare reprezintă în continuare o problemă destul de mare pentru această categorie de pacienți. Aproape 1.300 de bolnavi de cancer sunt pe lista de așteptare a tratamentului. Președintele FABC a precizat că printre acești pacienți se numără și copii.  „Perioada medie pe care un pacient o așteaptă până intră în posesia tratamentului variază între două și trei luni. Lipsa tratamentului duce la o înrăutățire a bolii, chiar deces”, a precizat Cezar Irimia.

Pe de altă parte, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) , Doru Bădescu, a precizat că lista de așteptare a fost micșorată de la maximul istoric de 3.259 de pacienți la 1.292, ceea ce reprezintă un minim istoric.  Reprezentantul CNAS a precizat că în decembrie 2012 s-au alocat fonduri suplimentare de 61 de milioane de lei, din taxa clawback, pentru Programul de oncologie, fapt ce a dus la scurtarea cu 42% a listei de așteptare cu pacienți bolnavi de cancer.

„În 2012, am obținut alocarea de fonduri suplimentare care au dus la scurtarea listei de așteptare pentru bolnavii de cancer cu 42 la sută, un minim istoric. Jumătate din bugetul de peste un miliard de lei alocat bolnavilor de cancer în 2012 a fost direcționat către terapiile inovatoare de care au nevoie circa 7 la sută dintre pacienți”, a mai spus Bădescu.

În plus, lipsa tratamentului de ultimă generație este trecută și ea pe lista problemelor cu care se confruntă bolnavii de cancer. Lista medicamentelor gratuite și compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile, precizează reprezentantul FABC, care subliniază că peste 140 de molecule și indicații noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, așteaptă de aproape 5 ani, să ajungă la pacienții diagnosticați cu cancer și să-i ajute pe aceștia în lupta cruntă cu boala. Prin comparație, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului și momentul în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se așteaptă 392 de zile, în Suedia 206 zile, iar în Austria doar 88 de zile.

„Prin faptul că blochează accesul terapiilor noi pe lista de compensate, statul român încalcă Carta Drepturilor Pacienților, semnată de toate statele europene încă din anul 2006. În aceasta se specifică, în capitolul ‚Dreptul Pacienților la Calitatea Asistenței Medicale”, după cum urmează: ”Orice persoană, ținându-se seama de starea sa de sănătate, are dreptul să primească îngrijirile cele mai adecvate și de a beneficia de cele mai bune terapii și de medicamente cu cel mai bun raport cost-eficacitate. Dreptul la calitatea îngrijirilor implică, de asemenea, dreptul la depistare și la educație terapeutică, ceea ce necesită o investiție financiară și în mijloace și presupune asigurarea unui număr de specialiști corect informați””, a punctat Cezar Irimia.

Aparatele de radioterapie reprezintă o altă problemă cu care se confruntă bolnavii de cancer din România. O mare parte dintre aceste dispozitive nu funcționează, iar din această cauză pacienții nu pot beneficia de un tratament adecvat.  „Pentru ca acest lucru să se rezolve ar trebui să se facă o investiție puternică în acest sector. Radioterapia are foarte mult de suferit. Din numărul total de pacienți care au nevoie de această terapie, doar 12% pot beneficia de radioterapie”, a punctat Cezar Irimia.

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticați cu o formă de cancer și printre ei se află bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt pentru ca șansele lor de supraviețuire să rămână la un nivel măcar decent.