BERD: Problemele din Cipru amenință creșterea economică din Europa de Est

Termenii programului de ajutor financiar pentru Cipru ar putea cauza încetinirea creșterii economice în Europa de Est, prin legături comerciale și bancare, în cazul în care determină ieșiri importante de capital din țările din zona euro cu îndatorare ridicată, potrivit BERD.

O nouă rundă de incertitudine în criza datoriilor din Europa ar putea crește costurile de finanțare pentru bănci și ar putea declanșa ieșiri de depozite mari și fonduri din țările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziție fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

Europa de Est s-a bazat pe capitalul străin și accesul ușor la credit și piețe de export pentru o creștere economică de peste 5% pe an înainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, în care țările zonei euro și FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din băncile cipriote în schimbul unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la ieșiri de capital și creștere mai slabă în țări precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer.

NEWS ALERT Trump a declarat pentru Reuters că SUA vor părăsi Iranul „în scurt timp”, dar se vor întoarce dacă va fi nevoie

17:18

FLASH NEWS USR moare de grija colegilor de coaliţie. De două zile, ajută PSD cu ironii, pe facebook

17:17

„Acestea sunt țări foarte importante și foarte mari, astfel că dacă în UE va avea loc o încetinire din acest motiv, vor fi afectate și țările din Europa de Est în care activează BERD. Riscurile sunt mai ridicate decât am crezut”, a spus el.

BERD a estimat în ianuarie că economia Europei de Est va înregistra o creștere de 3% în acest an, față de 2,6% anul trecut.

„Ultimele noastre prognoze luau în calcul o revenire a PIB în primul trimestru. Este extrem de dificil de spus dacă această presupunere a fost invalidată de episodul din Cipru sau nu”, a afirmat Zettelmeyer.

UE nu făcut suficient pentru a oferi asigurări că formula folosită în Cipru a fost o soluție doar pentru acest caz, a spus economistul BERD.

Chiar dacă salvarea Ciprului a cauzat îngrijorare pe piețele financiare că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care să aibă nevoie de ajutor, fosta țară iugoslavă ar putea evita un pachet financiar extern, „dacă guvernul face ce trebuie”, a declarat Zettelmeyer.

Băncile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependență majoră de depozitele mari.

Slovenia ar putea deveni al șaselea stat din zona euro care cere ajutor financiar. Creditele neperformante au explodat în urma colapsului pieței imobiliare și se situează în prezent la circa 20% din PIB.

Investitorii se tem că guvernul nu va reuși să implementeze un plan pentru susținerea băncilor și va pierde accesul la piețele financiare, iar costurile de împrumut ale Sloveniei au crescut puternic într-o perioadă în care statul planifică o emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale.