Băsescu, despre scutul antirachetă de la Deveselu: Nu acceptăm propaganda că implică riscuri pentru alții

Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, că România nu poate accepta propaganda făcută de posturi din afara țării, potrivit căreia proiectul de la Deveselu implică riscuri pentru alte state.

„L-am informat pe domnul secretar general despre proiectul Deveselu și am dezavuat unele declarații care amplifică riscurile pentru România și le vedem că apar pe la diverse posturi, ce-i drept din afara României, apar tot felul de declarații belicoase”, a spus Băsescu, în conferința de presă care a urmat întâlnirii cu Rasmussen.

El a menționat că sistemul amplasat pe teritoriul României este defensiv și „propaganda legată de riscurile la adresa altor state este doar o propagandă”, care este dezavuată.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

La rândul său, secretarul general NATO a reiterat că sistemul antirachetă este defensiv, nefiind îndreptat împotriva vreunei țări.

„Am mulțumit României pentru contribuția importantă la scutul antirachetă al NATO, care este acum operațional și în calendar. Acesta este un răspuns adecvat amenințărilor reale și este defensiv, nu e direcționat împotriva vreunei țări”, a spus el.

Forțele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite, care nu mai reprezintă o amenințare la adresa țării, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin pe 17 aprilie, la Londra, a relatat RIA Novosti în pagina electronică.

„Am soluționat problema penetrării scutului antirachetă. Regretăm că Statele Unite își irosesc banii cu apărarea antirachetă și ne obligă și pe noi să facem la fel. Scutul antirachetă nu reprezintă nimic pentru noi, este o cacealma. El nu reprezintă o amenințare militară, dar rămâne o problemă politică și economică”, a declarat Rogozin, într-o vizită la Ambasada Rusiei din Londra.

El a adăugat că cea mai mare parte a criticilor Moscovei sunt cauzate de faptul că scutul antirachetă plănuit este „provocator” și „excesiv prin natură”, iar din acest motiv obligă alte țări să își intensifice apărarea strategică.

Și ambasadorul Rusiei la București, Oleg Malghinov, a declarat în februarie, în emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV, că scutul antirachetă dezvoltat de SUA în Europa, inclusiv la baza românească Deveselu, este o problemă pentru Moscova, care îl percepe ca pe o amenințare la adresa securității sale.

„Le-am spus tuturor conducătorilor României: și președintelui, și Administrației Prezidențiale, și Guvernului, că da, subiectul scutului antirachetă reprezintă o problemă pentru Rusia”, a afirmat el.

De asemenea, el a explicat că Rusia este îndreptățită să ceară garanții și să încerce să restabilească paritatea cu scutul antirachetă pentru a reface echilibrul strategic.

„Nici un politician responsabil al țării sale, fie că este președintele României, președintele Federației Rusiei sau președintele SUA nu va urma o linie politică, care în perspectivă va pune sub amenințare siguranța statului său (…) Atunci când suntem puși în fața faptului că savanții, strategii militari fac calcule și spun că scutul va reprezenta o amenințare la adresa forțelor strategice ale Rusiei, trebuie să restabilim această paritate, acest echilibru”, a spus Malghinov.

Totodată, el a menționat că e nevoie de garanții juridice acordate Rusiei că scutul nu va fi folosit împotriva sa.

„Ne aflăm acum într-o fază, în care spunem bine, înțelegem acele amenințări împotriva cărora este destinat, în cuvinte, scutul antirachetă. Pentru situația atacurilor cu rachetă din exteriorul țării, să spunem din sud etc. sau în cazul în care rachetele ar putea ajunge în mâinile teroriștilor. Bine, dar haideți aceste amenințări, căci ele reprezintă amenințări și pentru noi, să le soluționăm împreună. Haideți, în primul rând, să cădem de acord asupra unui document juridic, care să spună că acest sistem antirachetă nu va fi folosit împotriva forțelor strategice ale Federației Ruse. Să ne asumăm niște obligații juridice”, a mai spus ambasadorul rus.

Prima fază a scutului antirachetă a devenit operațională în mai 2012, în 2015 va deveni activă și componenta care se bazează pe interceptorii care vor fi amplasați terestru la baza de la Deveselu, iar din 2018 trebuie finalizată și ultima fază, bazată pe capabilitățile care vor fi construite în Polonia.