AFP: O eventuală extrădare a lui Edward Snowden, un proces complicat

O extrădare a lui Edward Snowden, refugiat la Hong Kong după dezvăluiri despre o supraveghere electronică în Statele Unite, ar putea să se lovească de un vot de veto din partea Beijingului, legislației locale și apărătorilor drepturilor civice din acest teritoriu autonom chinez, relatează AFP.

Washingtonul și Hong Kong-ul au semnat un tratat de extrădare în 1996, cu un an înainte de retrocedarea fostei colonii britanice Chinei populare.

Însă acest tratat, semnat cu „autorizația” Beijingului, garantează Hong Kong-ului dreptul de a refuza o extrădare, în cazul în care aceasta vizează „apărarea, afacerile externe, interesul general sau politica publică” a Chinei.

Această clauză conferă Beijingului – care controlează relațiile internaționale și apărarea Hong Kong-ului – un drept de veto, în fapt o pârghie diplomatică.

SHOWBIZ Mickey Rourke a acumulat datorii de 60.000 de dolari la chirie. Actorul riscă să fie dat afară din casă

14:31

PACE ÎN UCRAINA Dezvăluire NYTimes: Ucraina a acceptat să renunțe la aproximativ 20% din teritoriu în cursul negocierilor cu SUA de la Riad

14:25

Însă Johnny Lau, un politolog specialist în China, apreciază că Statele Unite și China, primele două puteri economice mondiale, au o abordare în general foarte pragmatică în asemenea contencioase.

„Este necesar să privim îndeaproape interesele aflate în joc. Este vorba doar despre un eveniment minor, care nu va afecta vastul tărâm al cooperării chinezo-americane”, a declarat el pentru AFP.

Acest punct de vedere este împărtășit și de către David Webb, un fost bancher care a trecut în domeniul luptei pentru transparență politică și economică, în opinia căruia chinezii nu se vor opune extrădării lui Snowden, având în vedere dosarele sensibile aflate pe masă între cele două țări.

„Statele Unite acuză China de atacuri și spionaj informatice, însă NSA (Agenția Națională americană pentru Securitate) și alte agenții fac același lucru”, notează el.

Într-un interviu publicat de cotidianul britanic The Guardian, Edward Snowden, un american în vârstă de 29 de ani care lucra pentru un subcontractor NSA, a declarat că s-a refugiat la Hong Kong din cauza „solidei tradiții a libertății de exprimare” în acest teritoriu.

„Hong Kong-ul are reputația că (garantează) libertățile în pofida Republicii Populare China”, a spus el.

Hong Kong-ul a fost restituit Chinei în iulie 1997. Însă teritoriul beneficiază de un statut de semiautonomie, păstrându-și, spre exemplu, legea fundamentală, moneda și sistemul judiciar, potrivit modelului „o țară, două sisteme”, promovat de către chinezi.

Locuitorii teritoriului se bucură de o libertate de exprimare necunoscută pe continent, iar Hong Kong-ul este singurul oraș chinez unde se comemorează anual, fără vreo interdicție, reprimarea sângeroasă a manifestației studenților în Piața Tiananmen, în 1989.

Nici consulatul american și nici autoritățile de la Hong Kong nu au dorit să facă declarații despre prezența lui Snowden în megalopolisul chinez.

Pe plan juridic, există două curente concurente.

Potrivit avocatului Ronny Tong, un deputat în cadrul formațiunii Civic Party, Washingtonul va fi nevoit să aducă probe potrivit cărora infracțiunea reproșată suspectului se află totodată sub incidența legii din Hong Kong.

„Nu avem legi privind obligația de rezervă. Aceasta se aplică doar funcționarilor și oficialilor guvernamentali, nu și persoanelor private”, a subliniat el.

Deputatul pro-democrație James To este de părere că va fi „complicat” ca Washingtonul să obțină extrădarea lui Snowden, în contextul în care se recunoaște că acesta nu a comis vreo infracțiune penală la Hong Kong.

Deputata pro-Beijing Regina Ip, un fost secretar însărcinat cu Securitatea în cadrul Guvernului, apreciază, din contră, că orașul va fi „obligat să își onoreze acordurile” încheiate cu Statele Unite și a adăugat că îl îndeamnă pe Edward Snowden să plece din proprie inițiativă.

Edward Snowden ar putea să ceară refugiu într-un consulat străin, ca Julian Assange, la Londra, la Ambasada Ecuadorului, sugerează David Webb.

Snowden a declarat pentru The Guardian că privește spre Islanda, care are reputația unei țări ce îi susține pe „cei care apără libertatea pe Internet”.

Pe site-ul său, deputata islandeză Birgitta Jonsdottir, o specialistă în mass-media online și în protecția datelor private, a apreciat că este de „datoria (sa) să îi ofere asistență și consiliere domnului Snowden”.

Ea a anunțat că examinează „condițiile de securitate în caz de azil politic” în Islanda, care „ar putea să nu fie cel mai bun loc” în plan juridic.