Curtea Supremă a decis rejudecarea dosarului privind confiscarea averii nejustificate a fostului ministru Dan Ioan Popescu

Cei  cinci judecători ai secției civile a Curții Supreme au decis să dispună rejudecarea dosarului prin care ANI cere confiscarea a 4 milioane de lei din averea fostului ministru Dan Ioan Popescu. Despre această sumă ANI susține că a fost obținută pe căi ilicite. În faza de fond instanța a dat dreptate ANI și a dispus confirscarea banilor. Fostul ministru a făcut recurs la completul de cinci judecători. Decizia de astăzi a instanței este definitivă și ar putea reprezenta un precedent în privința procedurilor de cofiscare a averilor nejustificate. Curtea Supremă a decis ca dosarul să fie rejudecat de Curtea de Apel București. Menționăm că este pentru a doua oară când judecătorii decid rejudecarea dosarului. 

Curtea Supremă a admis, în 14 iulie 2011, sesizarea Parchetului instanței supreme privind dobândirea averii de către Dan Ioan Popescu și soția sa și a decis confiscarea a peste patru milioane de lei. Decizia a fost contestată de Dan Ioan Popescu la completul de cinci judecători al instanței supreme.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

Judecătorii au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu, împreună cu soția, reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obținere s-a dovedit a fi ilicită.

Instanța a constatat că valoarea de 2,62 milioane de lei, pretins încasată în baza unui contract de cesiune de părți sociale la SC Ital Agency SRL, nu poate fi inclusă la capitolul venituri, nefiind dovedită ca fiind obținută real, „deci cu atât mai puțin licit”. Judecătorii au apreciat că actul juridic de cesiune a părților sociale a fost fictiv și fondat pe o cauză falsă.

Totodată, instanța a înlăturat de la capitolul venituri suma de 568.000 de lei care ar fi fost obținută din vânzarea în regim de consignație a 41 de obiecte, întrucât acestea nu apar în certificatul de moștenitor și nici nu s-a dovedit că Elena Popescu le-ar fi introdus în țară cu ocazia căsătoriei.

În ceea ce privește suma de 155.744 de lei care ar fi fost cheltuită pentru achiziționarea de obiecte de artă și bijuterii, nu există niciun temei privind existența acestor tranzacții, au mai notat judecătorii în motivarea deciziei.

„Pentru perioada 12 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004, capitolul cheltuieli este excedentar, persoanele cercetate făcând cheltuieli nejustificate ca fiind făcute din venituri licite, cheltuieli care însumează în total 4.081.676,8 lei, astfel că instanța va dispune confiscarea totală a acestei sume și obligarea persoanelor cercetate să achite această sumă la bugetul statului”, potrivit motivării deciziei.

În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu și soția acestuia să fie reluat de Secția de Contencios-Administrativ și Fiscal a instanței supreme.

În acest proces, inițial, un complet de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoș, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu și-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi și sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

Totodată, ICCJ a amendat și maniera soluționării cererii procurorului Botoș de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanței supreme, cea care a fost sesizată în primă instanță de către fostul șef al Ministerului Public.

Potrivit motivării Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât sursa de proveniență a averii soților Popescu, cât și modul în care aceștia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanța supremă a decis închiderea dosarului și ridicarea sechestrului asigurator pus pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenției Naționale de Integritate, astfel că instanțele de contencios administrativ și fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniștrilor, senatorilor, deputaților – instanța supremă.

Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 și s-a stabilit casarea acesteia și trimiterea cazului la Secția de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.