SCANDALUL identificării cumpărătorilor de cartele telefonice preplătite. CARE SUNT ȚĂRILE DIN EUROPA în care îți dai CNP-ul când cumperi o cartelă

Doi reprezentanți PSD din Comisia pentru controlul Serviciului Român de Informații (SRI) susțin modificarea legislației privind interceptările telefonice și colectarea datelor personale, pentru a permite identificarea utilizatorilor de cartele telefonice preplătite. Scopul acestui demers, susțin inițiatorii, ar fi prevenirea activităților care țin de crima organizată și de terorism, în condițiile în care peste 10 milioane de români folosesc astfel de cartele, care în prezent nu permit identificarea directă a utilizatorilor. În prezent, convorbirile de pe cartele preplătite pot fi interceptate de autorități, însă identificarea utilizatorilor este anevoioasă.

Premierul Victor Ponta susține acest proiect și a declarat că inițiativa a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din august 2012, în contextul antentatului terorist de la Burgas, Bulgaria. La vremea respectivă, CSAT era condus de președintele interimar Crin Antonescu, liderul PNL.

FLASH NEWS Ce mesaj a transmis Sorin Grindeanu de Ziua Marinei Române și de Sfânta Maria

13:16

SOCIAL Țara în care șoferii sunt considerați cei mai agresivi din lume. Topul comportamentelor care îi enervează pe șoferi

13:08

„Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT și, de atunci, am progresat în ceea ce privește procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite și evident că nu poți să retroactivezi. Nu doar că o susțin, eram în CSAT, dacă nu mă înșel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era președinte interimar, eu eram prim-ministru, erau toți miniștrii acolo, și a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite„, a spus Victor Ponta.

În prezent, cartelele telefonice preplătite pot fi cumpărate în România fără niciun fel de identificare din partea utilizatorilor. Convorbirile efectuate de pe acest tip de cartele pot fi interceptate de SRI, însă identificarea utilizatorilor se face greoi, ceea ce pune piedici în munca de cercetare penală a anchetatorilor.

Disputa europeană pe identificarea cartelelor prepaid. Harta țărilor care o susțin

Legendă: cu ROȘU – țări din Europa unde utilizatorii trebuie să se identifice la cumpărarea unei cartele preplătite. Cu ALBASTRU – țări din Europa unde legea nu îi obligă pe utilizatori să se identifice la cumpărare. România se numără deocamdată printre acestea din urmă.

Țările din Uniunea Europeană sunt împărțite când vine vorba despre înlesnirea interceptărilor de cartele prepaid și despre obligația utilizatorilor de a se identifica atunci când cumpără o astfel de cartelă.

Specialiști din domeniu, consultați de gândul, au explicat că în România piața de telefonie mobilă înclină puternic către cartelele preplătite – aproximativ 70% dintre clienți folosesc astfel de servicii telecom. Aceste cartele au un regim juridic diferit de cel al abonamentelor și astfel este dificilă identificarea utilizatorilor lor în cazul activităților de cercetare penală sau pentru prevenirea și contracararea riscurilor de securitate națională.

Care este legislația în UE

La nivelul UE, nu există o legislație unitară pe acest subiect al identificării utilizatorilor de cartele preplătite. Totuși, Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor electronice și de telecomunicații obligă statele UE, inclusiv România, să rețină date privind aceste cartele, lăsând la latitudinea fiecărui stat cum implementează directiva.

Printre statele europene în care utilizatorii sunt obligați să prezinte un act de identitate la cumpărarea unei cartele preplătite se numără Germania, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria și Slovacia.

De cealaltă parte, în state precum Irlanda, Austria, Polonia, Estonia, Portugalia, Cehia, Franța sau Luxemburg, legea nu impune obligația identificării utilizatorilor de cartele preplătite la cumpărare, însă unii operatori telecom solicită aceste date. În Belgia, s-a adoptat un cadru legal în sensul identificării utilizatorilor, însă nu se aplică pentru că nu a fost adoptat un decret regal în acest sens.

Directiva 2006/24/CE susține păstrarea datelor de identificare a utilizatorilor de comunicații electronice și telefonice, precum numele și adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, pentru a asigura disponibilitatea lor în vederea cercetării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor grave.

În raportul Comisiei Europene de evaluare a acestei directive, se susține importanța păstrării acestor date, pentru că sunt probe importante pentru prinderea și condamnarea celor vinovați de infracțiuni grave și de terorism.

Raportul menționează preocuparea UE în domeniul cartelelor preplătite, în special având în vedere că acestea, atunci când sunt achiziționate dintr-un alt stat membru, sunt folosite de persoane implicate în activități ilicite, pentru a scăpa de urmărirea penală.

Operațiunea „Rescue”

Raportul CE amintește de operațiunea „Rescue”, desfășurată între 2008 și 2011 de Europol, în urma căreia au fost identificați aproape 700 de membri ai unei rețele internaționale de pedofili care opera pe internet. Liderul acesteia a fost arestat în Olanda, iar datele reținute de operatorii de internet și telecom i-au ajutat pe anchetatori să îi prindă pe vinovați.

Deputatul PSD Sebastian Ghiță, cel care a anunțat că intenționează să lanseze inițiativa legislativă la începutul sesiunii parlamentare, spune că s-a consultat în acest sens cu colegii săi de partid din Comisia de control al SRI și că a căutat sprijinul Guvernului. De altfel, deputatul PSD Georgian Pop a anunțat inițiativa cu câteva luni în urmă.

„Eu am vorbit despre necesitatea construirii unei proceduri și a unui sistem care să permită identificarea utilizatorilor de cartele preplătite. Aceasta este noutatea, identificarea măcar a primului cumpărător de cartelă prepaid. Când se cumpără o cartelă, putem să-i cerem datele de identificare. Astăzi, dacă un judecător emite un mandat, o cartelă preplătită este doar un număr, nimeni nu știe cine o folosește„, a explicat Sebastian Ghiță pentru gândul.

Deputatul PSD susține că are date care arată că există foarte multe cartele preplătite cumpărate din România și folosite în sistem de roaming în toată Europa, de către persoane care se ocupă cu infracțiunile. Ghiță susține că există între 12 și 14 milioane de cartele preplătite în România.

„Am vorbit cu șefii marilor operatori de telefonie și inițiativa li se pare perfect legitimă. Au și spus: ca la voi, la nimeni. În majoritatea statelor civilizate se face asta. Este un risc mult prea mare. Riscăm să vedem că nu vom avea mijloace să identificăm rău-făcătorii. Astăzi, cartelele preplătite din România sunt folosite de crima organizată fără ca noi să putem spune cine se află în spatele lor”, a mai spus Sebastian Ghiță.

Sebastian Ghiță mai spune că știe că s-a discutat acest subiect în CSAT, atunci când era președinte interimar Crin Antonescu, lucru afirmat și de premierul Victor Ponta.

„Știu că în CSAT, când Crin Antonescu era președinte interimar, s-a discutat și s-a hotărât ca această chestiune să fie demarată. Sper acum că nu vor fi și CSAT și Crin Antonescu acuzați de deficit de inteligență (senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu a spus despre Ghiță că îl bănuiește de deficit de inteligență, în legătură cu această inițiativă – n.r.)”, a declarat deputatul PSD.