Funcționarii restructurați nu mai primesc obligatoriu post. Până acum a primat interesul lor

Funcționarii publici ale căror contracte încetează din motive neimputabile lor nu vor mai primi loc de muncă într-o altă instituție publică decât cu aprobarea specială a șefului acelei instituții, Guvernul motivând regula, într-un document obținut de Mediafax, că până acum a primat interesul acestora.

Decizia a fost luată de Guvern în ședința de marți, printr-o ordonanță de urgență care modifică statutul funcționarilor publici.

Prin această ordonanță de urgență, Guvernul a decis ca redistribuirea funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor să fie efectuată tot de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), ca și până în prezent, dar nu pe baza unei simple evidențe statistice care să reflecte doar posturile vacante din diverse instituții, ci pe baza „nevoilor reale” ale acestora, manifestate prin acordul conducătorilor în a-i primi prin redistribuire pe acei funcționari publici concediați.

Documentul obținut de MEDIAFAX relevă că aceeași procedură va fi aplicată și în cazul înalților funcționari publici ale căror posturi vor fi desființate prin măsuri de reorganizare, aceștia putând fi redistribuiți în ministere și alte autorități centrale doar la „solicitarea expresă” a șefilor de autorități și instituții publice.

În condițiile în care șefii de autorități nu sunt de acord cu redistribuirea, ANFP va comunica autorităților desemnarea unui „responsabil de procedură”.

„Deși a fost creată ca o instituție menită să asigure stabilitatea în funcția publică, redistribuirea funcționarilor publici realizată fără o minimă consultare a instituțiilor și a autorităților publice unde se stabilește noul loc de muncă a generat o încărcare inutilă, nejustificată a structurilor de personal ale acestor instituții, fără nicio legătură cu nevoile reale de personal ale acestora. Cu alte cuvinte, interesul individual al funcționarului public a primat în fața interesului general, ceea ce, în final, a provocat consecințe negative generale la nivelul întregii societăți” este argumentul Guvernului în documentul citat.

Executivul mai arată că procesul de restructurare a administrației centrale și locale din ultimii ani a luat în calcul, prin restrângeri de personal, atât nevoile reale ale statului, dar și „posibilitățile concrete de a plăti salariile funcționarilor publici”.

„Mai mult decât atât, studiile efectuate atât la nivel național, cât și la nivelul organismelor internaționale financiare au evidențiat necesitatea continuării acestui proces și al asigurării unei distribuții a funcționarilor publici mai ales spre domeniile deficitare, cu diminuarea corespunzătoare a surplusului de personal din anumite domenii. Acest complex de factori care conturează o problemă majoră pentru România vine în contradicție flagrantă cu reglementări care fac practic imposibilă flexibilizarea pieței muncii, generând menținerea unui număr excedentar de personal în unele instituții din sectorul bugetar și un nivel redus al salarizării”, se mai arată în document.

Executivul susține că ordonanța nu afectează drepturile funcționarilor publici, ci pleacă de la ideea „flexibilizării” forței de muncă, a asigurării personalului necesar „în funcție de nevoile efective” ale diferitelor componente ale sectorului bugetar.

În luna iulie, premierul Victor Ponta declara că noua lege a salarizării va determina și modificarea Legii funcționarului public, astfel încât șefii de instituții să aibă o mai mare „flexibilitate” în aranjarea grilei de salarii.

El arăta că este nevoie de „flexibilitate” în aranjarea schemei de personal deoarece, în prezent, mai ușor poate fi schimbat un președinte decât un funcționar.